Exista un capitol de negociere cu Uniunea Europeana care nu se incheie niciodata: fericirea membrilor. In 2010, romanii vor fi deja de doi-trei ani in UE - suficient ca sa vada deja o diferenta pe fluturas, desi salariile lor vor fi tot in lei romanesti. Vor fi fericiti? Depinde de asteptarile pe care le au acum si de statul de plata pe care-si vor regasi atunci numele.

La un an de la aderarea din 1 mai 2004, polonezii au ajuns la concluzia ca asteptarile le-au fost depasite - in ambele sensuri. Pe de o parte, PIB-ul lor a crescut in 2004 cu 5,3%, rata somajului a scazut, iar indicele bursier a crescut, stimulat de influxul de capital strain. Pe de alta parte, si inflatia a depasit estimarile (a fost de 3,6% in 2004, alimentele scumpindu-se cu 5,2% in intervalul februarie 2004 - februarie 2005). Mai mult, inflatia a devansat cresterea salariala in sectorul industrial (1,5%), ceea ce a insemnat castiguri reale mai mici pentru polonezi. Totusi, cei mai multi polonezi se simt multumiti dupa aderare, fiind convinsi ca pe termen lung nivelul lor de trai va creste.

Morala? Ai grija la ce te astepti, pentru ca in functie de asta iti negociezi fericirea de membru al Uniunii Europene.

Conform unui studiu realizat anul acesta de IRSOP asupra valorilor romanesti si a celor europene, 85% din romani cred ca principalele avantaje ale aderarii sunt cresterea nivelului de trai pe termen lung, libertatea de a calatori si munci in strainatate si crearea de noi locuri de munca. Cu alte cuvinte, locuri de munca mai bune si salarii mai mari. Sunt asteptarilor lor intemeiate?

Nu, a spus presedintele Agentiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG), Valeriu Turcan, citat de ziarul Gandul, cand a aflat dintr-un sondaj CURS realizat la cererea agentiei pe care o conduce ca romanii se asteapta la un salariu mediu lunar de 482 de euro imediat dupa aderare. "Experienta statelor care au aderat la UE dovedeste ca nu te poti astepta la o crestere brusca a veniturilor", a spus el.

Intr-adevar, peste noii membri ai uniunii vor mai trece decenii pana cand vor putea egala nivelul de trai al tarilor vechi membre. Desi previziunile arata ca Letonia - cu o crestere a PIB de 7% - va conduce topul cresterilor economice din cadrul UE, analistii cred ca va trebui sa mai astepte 16 ani pentru a atinge nivelul de trai din UE, se arata intr-un articol publicat de Baltic Times in august. Pentru a ajunge la acelasi raport PIB/cap de locuitor, slovacii mai au de asteptat 17 ani, lituanienii, estonii si cehii - 18, iar polonezii nu mai putin de 41 de ani. Slovacia si Republica Ceha vor atinge in trei, respectiv sapte ani, 75% din PIB-ul pe cap de locuitor al tarilor din Europa Occidentala, in timp ce polonezii mai au de muncit 27 de ani.

Pentru oamenii simpli, aderarea de anul trecut a adus "euforie in ajunul lui 1 mai, un mare moment istoric - si apoi, a doua zi, totul era ca inainte", spunea Robert Braun, fost consilier pe probleme de strategie al prim-ministrului ungar, citat de revista britanica The Economist. Spre deosebire de piata bunurilor si cea de capital, piata fortei de munca se integreaza mai greu in piata comuna si din cauza perioadelor de tranzitie legate de libera circulatie a acesteia impuse de o parte a vechilor membri.

Atunci, la ce se pot astepta romanii? Daca Romania si Bulgaria ar adera maine la UE, ar fi de departe cele mai sarace membre ale uniunii, cu un PIB pe cap de locuitor cu 70% mai scazut decat media. Iar cand statele vor fi aderat la Uniunea Europeana, vor fi categoric in coada uniunii si in ce priveste nivelul salarial.

Conform celor mai recente date Eurostat referitoare la castigul brut pe ora in statele din UE si in cele in curs de aderare (datele corespund anului 2002), castigul pe ora in Romania era de 1,04 euro iar in Bulgaria de 0,80 de euro. Prin comparatie, in statele din al doilea val de extindere ora de munca se platea in medie cu 2,83 de euro, in timp ce in tarile vechi-membre media sarea la 14,18 euro.

Previziunile Comisiei Nationale de Prognoza nu alimenteaza nici ele optimismul romanilor in ce priveste cresterile salariale dupa aderare. Conform datelor furnizate revistei BUSINESS Magazin, salariul mediu net pe economie ar ajunge in 2007 la 254,9 euro (de la 203 euro, cat era in luna august a acestui an), iar in 2010 va ajunge de abia la 337,1 euro.

Aceste cifre contrasteaza nu doar cu asteptarile romanilor, ci si cu cele ale consultantilor in domeniul resurselor umane intervievati de BUSINESS Magazin. Conform acestora, salariul mediu pe economie in 2010 va fi cel putin dublu, daca nu chiar triplu fata de cel din 2005. Andreea Tanase, consultant in resurse umane in cadrul filialei din Romania a companiei de resurse umane AIMS, crede ca peisajul salarial romanesc se va apropia de cel de astazi din Slovenia, Malta, Cipru sau Portugalia, unde salariile sunt de patru si de cinci ori mai mari, conform unui studiu asupra salariilor din regiune (Pay in Europe 2005), publicat de Federatia Angajatorilor din Europa. La aceasta concluzie a ajuns urmarind cresterile salariale anuale de peste 20% din ultimii ani.

Tot optimisti, dar mai rezervati, sunt reprezentantii altor doua companii de resurse umane - Irecson si ISG - care avanseaza ipoteza unui salariu mediu de peste 400 de euro in 2010. Ca fapt divers, chiar inainte de alegeri, actualul premier Calin Popescu-Tariceanu estima valoarea salariului mediu pe economie in 2010 la 500 de euro.

Dincolo de parerile consultantilor sau ale politicienilor, conform programului guvernamental prezentat in decembrie 2004 "salariul mediu brut pe economie va creste in perioada 2005 - 2008 cu aproximativ 60% fata de nivelul actual". Promisiunea guvernului, care se opreste in 2008, cand se incheie teoretic mandatul, nu contrazice previziunile Comisiei Nationale de Prognoza.

Exista insa un palier de salariati pentru care toate aceste discutii despre salariul mediu pe economie nu sunt decat statistici. Ati ghicit, e vorba de manageri. Daca salariul mediu net lunar al managerilor (exceptand managementul de top) este in 2005 de 2.300 de euro, conform studiului Paywell 2005 realizat de PricewaterhouseCoopers, pentru top management salariile sunt mai mari decat nivelul pietei si chiar al competentelor din ea, variind generos de la 2.500 de euro la 17.000 de euro net (fara bonusuri si alte beneficii), conform informatiilor furnizate revistei BUSINESS Magazin de George Butunoiu, managerul companiei de recrutare de manageri Alexander Hughes Romania. Diferenta mare dintre salariile debutantilor si cele ale managerilor este descrisa de specialisti ca fiind "artificiala". Iar motivul acestei diferente e lipsa de oameni pregatiti; IT-ul si bancile sunt doua domenii relevante pentru acest fenomen.

"In IT s-a inregistrat cresterea cea mai mare de salariu comparativ cu anul trecut, pentru acelasi nivel de competenta", spune George Butunoiu, precizand ca aceiasi angajati care anul trecut cereau 500 de euro, acum cer cel putin 7-800 de euro. Adrian Lupulescu, manager de resurse umane la Softwin, spunea in cadrul unui Clubului BUSINESS Magazin din septembrie ca in piata de IT nevoia de competente se schimba mai repede decat in oricare alt domeniu. Detinatorii noilor competente sunt de regula mai putini decat nevoia generata din industrie, astfel incat ajung sa se vanda la un pret peste valoarea lor. "Mie imi zice managerul cutare: pai cum imi cere mie asta nu-stiu-ce salariu? Pai uite, cere, zic. Merita? Nu merita, zic, dar n-ai incotro. Daca vrei un om in proiect, il iei pe asta. Piata la noi inca nu este bine balansata", spunea in septembrie Adrian Lupulescu.

Aceeasi poveste, dar cu alte personaje, se petrece in domeniul bancar. Febra deschiderii de noi sucursale a cuprins aproape toate bancile, astfel incat cererea de directori de banci cu cel putin cinci ani de experienta a depasit oferta pietei, observa Daniela Necefor, managing partner la compania romaneasca de resurse umane Total Business Solutions. George Butunoiu a cautat si el, de curand, vicepresedinte pentru o importanta banca straina din Romania. Nu a gasit. "Am cautat inclusiv romani care au lucrat in strainatate si sunt cel mult pe jumatate pregatiti din cat e nevoie, dar cer un salariu mai mare decat ar cere un strain cu aceleasi cunostinte", spune managerul. "Unii cer aproape dublu". De exemplu, 10.000 de euro cer managerii care sunt "cat de cat" in domeniu, dar nici unul nu stie decat maximum o jumatate din cat ar fi nevoie, spune Butunoiu. Un director la fel de pregatit ca ei ar cere in Germania sau Austria doar 5.000 de euro, adauga el.

Aceste dezechilibre din piata fortei de munca se vor atenua de la an la an. Pe de o parte, pentru ca piata isi formeaza specialisti. Pe de alta, pentru ca tendinta de crestere a salariilor va caracteriza mai degraba nivelul de "entry" decat cel de top, spune Ioana Anescu, directorul de marketing si comunicare al companiei romano-austriece de recrutare de personal ISG. Dupa cum reiese din studiul PayWell 2005 al PwC, in urmatorii doi-trei ani salariul debutantilor se va apropia foarte mult de salariul mediu pe economie. Teoria e sustinuta de toti specialistii intervievati de BUSINESS Magazin. "Salariile mici si medii vor creste, dar va exista o limitare la varf", spune Minerva Cernea, country manager al companiei de recrutare de manageri Pedersen & Partners, care estimeaza pentru salariile de CEO o crestere de doar 30 - 50% in 2010 fata de nivelul actual.

Exista insa o functie de manager, pana acum neglijata, vazuta deocamdata drept un capriciu si platita ca o "cenusareasa" intre manageri - dupa cum o descrie Ruxandra Stoian, senior manager in cadrul PricewaterhouseCoopers - dar care va fi perceputa radical diferit in 2010: managerul de resurse umane. De unde aceasta schimbare de perceptie? Explicatia e simpla: managerii generali nu se vor mai limita doar la investitii in echipamente pentru a-si eficientiza afacerile, ci vor investi tot mai mult si in capitalul uman. O data ce va costa mai mult, acest capital va trebui gestionat de manageri tot mai calificati - extrem de putini in Romania actuala.

"Se va cere din ce in ce mai mult managerilor de resurse umane sa se implice in cresterea profitabilitatii companiei", spune Romeo Cretu, senior consultant la compania romaneasca de resurse umane HRD. Uneori, acestia vor reorganiza chiar companii. Vor calcula atat costul recrutarii, al integrarii angajatilor in companie, cat si costurile indirecte: plecarea unui om, faptul ca postul ramane vacant sase luni, toate frustrarile celor din jur. Managerii de resurse umane vor stabili pachetele salariale si modul in care angajatii trebuie motivati si retinuti in companie. Si sarcina din urma va fi tot mai grea, avand in vedere ca oferta de companii in care iti poti gasi de lucru va creste dupa aderare (Timisoara e un exemplu timpuriu de oras in care afacerile au crescut mai repede decat oferta pe piata fortei de munca, astfel incat companiile incep deja sa recruteze personal din alte orase).

O alta piatra de moara atarnata de gatul managerului de resurse umane este si fluctuatia de personal, de patru-cinci ori mai mare in Romania decat in tarile dezvoltate din UE. Cu noile sarcini incredintate, managerul de resurse umane incepe deja sa negocieze salarii tot mai mari. George Butunoiu de la Alexander Hughes Romania declara revistei BUSINESS Magazin in mai ca a avut recrutari de manageri de resurse umane pentru salarii de pana la 7.000 de euro. Iar compania Irecson plaseaza managerii de resurse umane alaturi de managerii financiari si de IT cand vine vorba de cei mai bine platiti manageri in 2010. Directorii de resursele umane devin incet o clasa de "middle spre top", cu venituri importante, observa si Claudiu Ciortea de la compania de recrutari Adecco.

Insa evolutiile salariale vor marca schimbari nu numai pe diverse paliere salariale (entry, middle sau top), ci mai ales pe domenii. Pentru ca economia Romaniei asteapta cateva schimbari majore de forte. De exemplu, valoarea pietei de asigurari va creste de la 900 de milioane in 2004 la trei miliarde de euro, conform previziunilor publicate in anuarul Ziarului Financiar "Romania 2010", pentru ca sectorul asigurarilor, la fel ca cel bancar, sunt subdezvoltate in raport cu economia. Conform aceleiasi surse, industria medicamentelor, a cosmeticelor si a detergentilor se vor tripla pana in 2010. Iar petrolul si mobila se vor dubla.

"Piata petroliera cred ca se va dubla in Romania pana in 2010, iar salariile vor fi atunci de 400 - 500 de euro", spunea la finele lui 2004, Dinu Patriciu, presedintele Rompetrol. Constructiile vor ajunge la afaceri de 8-9 miliarde de euro anual, iar numarul de angajati in aceasta industrie va fi de 450-500.000 (de la 350.000 in 2004). "Costul cu ora de munca pentru un constructor este acum de 1 euro pe ora, iar noi speram sa creasca la 6 euro", spunea Liviu Daschievici, director executiv al Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii, citat de Ziarul Financiar.

Daca sperantele lui Daschievici ar fi realiste, salariul mediu in constructii ar trebui sa creasca de la 150 de euro lunar la 700-900 de euro - o previziune cam optimista, avand in vedere ca acesta este castigul unui "middle manager" astazi. Consultantii vor fi de asemenea foarte cautati, pentru ca numarul fuziunilor, al investitiilor straine directe si al preluarilor va creste o data cu aderarea. De fapt, piata serviciilor, in general, isi va lua avant, daca presupunem ca structura PIB-ului romanesc va evolua in acelasi sens cu cel al tarilor membre (in UE, serviciile reprezinta 70-75% din PIB, iar in Romania doar 52%). Salariile IT-istilor se vor alinia la media europeana, crede Mihai Moghior, managerul si actionarul principal al singurei companii de recrutare de specialisti si manageri IT din Romania, Brainspotting (acum, un IT-ist debutant castiga in jur de 300-400 de euro lunar).

Va exista in continuare un excedent de contabili, economisti, notari si avocati, dar nivelul onorariului consultantilor si al avocatilor de la firmele recunoscute in piata se va apropia ca valoare de cele practicate in Ungaria, Cehia sau Polonia, adica "125 de euro pe ora, dar numai in ce priveste firmele din Top 20", conform lui Catalin Predoiu, managing partner al casei de avocatura Racoti Predoiu, citat in anuarul ZF "Romania 2010".

Un sector mai vitregit din punct de vedere salarial, dar important ca volum de forta de munca implicata - industria usoara - va cunoaste cresteri salariale semnificative, spune Maria Grapini, presedinta Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). Astfel, salariul mediu - deja mai mare decat in Bulgaria, tarile din fosta Iugoslavie, Ucraina si Republica Moldova - va creste de la 100 de euro plus 40 de euro tichete de masa (cat a fost negociat pana in 2006), la 350 de euro in 2010. Acest salariu insa nu-i va determina pe angajatii din industrie sa renunte la gandul plecarii din tara, dupa aderare, crede Maria Grapini, asa incat fluctuatia de personal in sector ar putea creste cu 150-200%.

Deja Grapini a constatat ca multe companii din sectorul pe care il reprezinta "sufera" de fluctuatii de personal de pana la 30 - 40% anual, cei mai "plimbareti" angajati fiind cusatoarele si "lucratorii" in domeniul marketing-comercial. Ingrijorarile in industria textila au inceput in acest an, cand FEPAIUS a constatat o scadere cu 10.000 a numarului locurilor de munca, de la 450.000. Pana in 2010, Grapini asteapta ca numarul salariatilor sa scada la 350.000 - datorita liberalizarii pietei, devalorizarii euro, cresterii preturilor la utilitati si scaderii comenzilor pentru productia in lohn.

Citeste si:

Pericolul pierderii angajatilor va ameninta tot mai mult si celelalte industrii. Managerii se vor lupta sa-si retina angajatii prin bonusuri si beneficii de care pana nu de mult se bucurau mai ales managerii expatriati, spun consultantii. Ruxandra Stoian, senior manager in cadrul PricewaterhouseCoopers a constatat din studiile facute de compania sa ca ponderea salariului de baza in pachetul salarial al romanului a scazut de la 78% in 2001 la 71% in 2005, facand tot mai mult loc bonusurilor si beneficiilor de tot felul, de la tichete de masa la prime, discounturi, telefon, masina sau abonamente la sali de sport sau la clinici medicale particulare. Insusi contractele de munca vor deveni mai putin flexibile, spun reprezentantii companiei Irecson, "ingradind libertatea de miscare a angajatilor intre firme cu acelasi profil de activitate".

Domeniile mai afectate de fluctuatie vor fi cele cu deschidere internationala precum IT-ul, managementul calitatii si ingineria, spun specialistii. Outsourcing-ul, deja "pe val", va genera un alt tip de migratie: multe firme din UE isi creeaza filiale in Romania, pregatesc oameni in cadrul acestor filiale, remunerandu-i cu salarii ceva mai bune decat nivelul pietei, dupa care ii trimit in tari din UE si nu numai pentru a lucra la diverse proiecte, "trei luni intr-o tara, doi ani in alta", spune Mihai Moghior.

Desi nu fac parte din pachetul salarial si nu sunt considerate beneficii sau bonusuri, training-urile, a caror piata in Romania a crescut pana la 20 de milioane de euro, vor incepe sa fie tot mai des folosite ca instrumente de motivare a angajatilor. Ioana Anescu de la ISG Romania spune ca numarul tot mai mare de cursuri de instruire "train the trainers" (n.r. - instruieste instructorii) este cea mai buna dovada pentru faptul ca piata creste. Un business de tipul "train the trainers" este sustinut in Romania de Human Synergistics, companie care estimeaza ca va incheia primul an de activitate cu o cifra de afaceri de 200.000 de euro, conform Iulianei Stan, business developer al acesteia. Cifrele de afaceri insumate ale clientilor Human Synergistics se ridica la un milion de euro.

Mai motivat si ceva mai bine platit, inconjurat de tot mai multe tentatii profesionale, fara a trai neaparat cu mult mai bine, dar trecut prin focul primelor scumpiri aduse de aderare - asa va "arata" angajatul anului 2010, astazi in proportie de 39% speriat de aderare, conform studiului IRSOP asupra valorilor romanesti si a celor europene. In masura egala, insa, acelasi angajat crede ca va trai mai bine pe termen lung.

Pentru 2010, acest "mai bine" se va situa probabil, ca medie salariala pe tara, intre 337,1 euro pe luna, cifra avansata de Comisia Nationala de Prognoza si 600 de euro pe luna, cifra estimata de cel mai optimist dintre consultantii de resurse umane intervievati. Un economist american, Edgar S. Fiedler, spunea ca daca intrebi cinci economisti vei avea cinci pareri diferite - de fapt sase, daca unul dintre ei a studiat la Harvard. Si tot dadea un sfat: "Daca tot faci previziuni, macar fa-o des".

Cele mai buna salarii

Incepatorii se vor bucura de cresterile salariale cele mai mari, o data cu normalizarea pietei romanesti. Intre manageri, cei de resurse umane vor capata greutate salariala mai mare decat colegii lor.

TOP MANAGEMENT: Cele mai mari salarii pentru top management in 2010 vor fi in banci, finante, companii producatoare de bunuri de larg consum (FMCG), IT&C, firme de portofoliu detinute de fonduri de investii, consultanta legala si de business.

MIDDLE MANAGEMENT: Specialistii in IT vor fi mai bine platiti decat "middle" managementul din FMCG, spune Daniela Necefor de la TBS. Vanzarile vor fi in continuare bine remunerate la nivel de middle. Iar directorii de resursele umane devin incet o clasa de "middle spre top", cu venituri importante, conform lui Claudiu Ciortea de la Adecco.

ENTRY: Pentru incepatori, asigurarile vor fi un domeniu darnic. Persoanele cu background hibrid, cum ar fi o combinatie intre tehnic si comercial, vor fi de asemenea vanati pe piata de "entry".

ZONE ECONOMICE: Cele mai bine platite industrii vor fi: petrol si gaze, tutun, banci, intermedieri financiare, transporturi aeriene, tehnologia informatiei, produse farmaceutice, echipamente high-tech si materiale primare de constructii, conform Andreei Tanase de la AIMS.

Facem angajari

Domeniul bancar e vitregit nu numai de directorii de banci, ci si de specialisti in piata de capital. "La noi, aceasta meserie se face la nivel de trezorerie: vand si cumpara valuta si castiga din diferenta de curs", explica Butunoiu. "Pentru bonduri si alte instrumente financiare nu exista specialisti si vor fi adusi din strainatate".

O data cu aderarea, cand standardele de calitate vor fi implementate in industria alimentara, va creste nevoia de directori de calitate. Intrarea de noi companii pe piata (Ulker si Tnuva sunt numai la inceputul valului de investitii straine in acest sector in Romania) va dubla nevoia de specialisti.

Serviciile vor cunoaste un adevarat boom. Finante, investitii, pensii private si asigurari sunt numai cateva domenii care vor continua sa sufere de deficit in resurse umane. Cea mai mare dinamica a nevoii de personal si a crearii de noi meserii va fi insa in domeniul IT-ului. Managerul unei companii specializate in recrutarea de specialisti si manageri in domeniul IT, Mihai Moghior, spune ca, din cauza lipsei de specialisti, cresterile salariale au fost si de 100% in ultimii doi ani. Dezvoltatorii de Java si consultantii de implementari SAP au fost printre vedetele acestor cresteri din cauza numarului scazut al specialistilor in piata.

Specialisti in gestionarea schemelor RIS (o facilitate a Windows-ului care permite administratorului instalarea simultana a Windows-ului pe mai multe calculatoare de la un centru operational), managers of engeneering, Plant Design Systems sunt doar cateva meserii "de viitor" mentionate de Daniela Necefor, managing partner TBS.

Constructiile se vor dezvolta o data cu economia. Developer-ul pentru proiecte mari imobiliare (persoana care vinde proiecte de real estate clientilor, fie ei retaileri care se extind sau companii care doresc sa-si construiasca cladiri de birouri) este o alta meserie pentru care Romania nu si-a pregatit inca specialisti. "In Romania, developerii profesionisti nu pot fi adusi ca salariati, pentru ca isi fac propriile afaceri", spune Butunoiu de la Alexander Hughes.

In industria usoara deja exista dificultati in gasirea de personal calificat, "de la cusator-tesator pana la tehnicieni si ingineri", spune Maria Grapini, presedinta FEPAIUS. "Este ingrijorator ca sistemul educational pentru sectorul industriei usoare se deterioreaza: nu mai sunt scoli de maistri, licee tehnice, scoli profesionale, iar in acest an Ministerul Educatiei a suprimat specializarea de inginer in productia de confectii si de designer in domeniul confectii si tricotaje".

Pentru ca volumul de business va creste in ritm mai alert decat piata specialistilor, lipsurile de capital uman vor caracteriza si piata resurselor umane in 2010, spun specialistii. Minerva Cernea de la Pedersen & Partners spune ca cei mai cautati manageri vor fi romanii care sa poata conduce operatiunile unor companii mari internationale de tipul operatorilor de telefonie mobila, companii producatoare de bunuri de larg consum, firme farmaceutice, banci, firme de asigurari. "Si, probabil, managerii pentru companiile 100% romanesti care se vor dezvolta pe piete internationale", adauga Cernea.

Policalificarea sau "experienta hibrida" vor intra tot mai des in cerinta postului, de la an la an. Finante cu cibernetica, IT cu inginerie auto - vor fi combinatii tot mai cautate pe piata muncii. Reprezentantii companiei Quadrant Amroq Beverages (QAB), care imbuteliaza bauturi racoritoare, spun ca au creat deja posturi pentru care este necesara experienta hibrida: marketing equipment manager si sales analyst sunt doar doua dintre ele. "Daca pentru primul se cere experienta in vanzari, marketing si gestiune, pentru cel din urma sunt necesare cunostinte solide in vanzari si IT", spune Anca Podoleanu, manager de resurse umane in cadrul QAB, companie cu 1.200 de angajati.

Salariul mediu in 2010

Cea mai pesimista prognoza privind salariul mediu in 2010 apartine Comisiei Nationale de Prognoza. Aceasta e cu mult sub nivelul salarial asteptat de romani inca din 2007: 482 de euro, conform unui studiu CURS. Salariul mediu in UE era, inainte de aderarea tarilor central-europene, dar calculat pentru toate cele 25 de state membre, de 2.129 de euro (2002, conform Eurostat).

337,1 EURO: Salariul mediu net in 2010, calculat de Comisia Nationala de Prognoza.

400 EURO: Reprezentantii companiilor de resurse umane Irecson si ISG cred ca salariul mediu in 2010 va fi cel putin dublu fata de cel prezent (203 euro in august 2005).

500 EURO: Estimare pentru salariul mediu in 2010 facuta de Calin Popescu Tariceanu cu putin timp inainte de alegerile din 2004.

600 EURO: Estimarea apartine Andreei Tanase, consultant in resurse umane la compania AIMS, care a luat in calcul ritmul de crestere salariala din ultimii ani de peste 20%.