Statul roman n-a incasat niciodata un miliard de euro. Nici pe pachetul de actiuni de la Petrom, nici pe cel de la Romtelecom sau pe cel de la BRD. Dar ce-ati zice daca in aceasta toamna ar obtine nu unul, ci trei miliarde? Aceasta este suma minima asteptata sa se plateasca pe 62% din actiunile BCR.

De dota Bancii Comerciale Romane - a noua institutie bancara din Europa Centrala si de Est dupa capitalul de rangul I (capital propriu si rezerve) sau a 16-a dupa marimea activelor - s-au interesat initial zece pretendenti. Ei s-au numit BNP Paribas (Franta), ABN Amro (Olanda), Deutsche Bank (Germania), Banca Intesa (Italia), Fortis, Dexia si KBC (toti din Belgia), Erste Bank (Austria), Millennium (Portugalia), National Bank of Greece. Banci ierarhizate dupa forta financiara (strength capital) masurata de prestigioasa revista britanica "The Banker".

Dar ABN Amro s-a razgandit repede, dupa care o decizie similara au luat belgienii de la KBC si Fortis - ca sa nu se calce pe picioare banci din aceeasi tara ori sa nu fie jenata Millennium (unde Fortis detine cel putin 7,4%). Asa ca din zece au ajuns sa depuna oferte angajante sapte. Iar dupa ce comisia de privatizare a deschis scrisorile de intentie si a comparat sumele propuse, din sapte au ramas doar doi.

Erste Bank si Millennium - Banco Comercial Portugues sunt cele doua nume selectate sa inceapa negocierile pentru adjudecarea pachetului majoritar de actiuni de la BCR, discutii care se vor derula pe durata a doua saptamani.

Minutul 90

Din cate se vede, bancile clasate in primul sfert al topului european, precum BNP Paribas (locul 5), Deutsche Bank (12) sau Banca Intesa (19), au fost surclasate de outsider-ii de la jumatatea clasamentului: Erste - 50 si Millennium - 52. Cum e posibil? Pai, cei din urma si-au dorit cu orice pret sa devina cei dintai si atunci au plusat mai mult decat numele grele din fruntea clasamentelor bancare.
Fireste ca nu se cunosc repere clare de pret. Comisia de privatizare a BCR nu a prezentat ofertele avansate de cele sapte entitati bancare. Totusi, daca luam in calcul ca in presa occidentala a circulat informatia ca Deutsche Bank a oferit 2,5 miliarde euro, se poate deduce usor ca finalistele au urcat stacheta la 3 miliarde si peste.

Mai ramane o singura intrebare. Cine a dat mai mult? Dupa toate probabilitatile, Erste. Desi capitalul de rangul I al celor doua banci e relativ similar, capitalizarea bursiera a bancii vieneze este net superioara. Asta arata o incredere mai mare din partea actionarilor austrieci, asigurata de performantele bancii si de mediul economic in care activeaza.

Citeste si:

Da, dar portughezii cred ca au gasit deja antidotul. Au anuntat ca iau in calcul o emisiune de actiuni pe piata internationala. O majorare de capital cu care sa raspunda prin forta (financiara) la imaginea mai buna a Erste. Inseamna ca meciul se joaca pana in ultimul minut si nu este exclus sa se transeze la penaltiuri.
Si, de fapt, nici nu conteaza cine e in momentul de fata pe locul doi, ci acela care va pune la sfarsit cei mai multi bani pe masa.

Prelungiri dictate de arbitru

Asadar, pana la urma, cei creditati cu a doua sansa au reusit sa-i elimine pe favoriti pentru ca in criteriile de departajare pretul detine o pondere de 90%, iar oferta tehnica numai de 10%. Iata cat de buna este concurenta si ce lectie li se serveste celor care-i neaga valentele. Foamea de extindere a celor doua entitati bancare din finala romaneasca este formidabila. Prima banca a Portugaliei figureaza in top 100 - Europa Centrala si de Est cu o singura achizitie, in Polonia. Deci e logic sa-si manifeste interesul agresiv pentru a doua piata din regiune.
Erste - cea de-a doua banca a Austriei (dupa Bank Austria Creditanstalt) - are participatii importante in Cehia, Slovacia, Ungaria si Croatia, dar lipseste de pe ambele piete mari ale zonei, si din Polonia, si din Romania. Mai mult, numarul trei austriac - Raiffeisenbank - e prezent nu doar la Bucuresti sau la Varsovia, ci si in Bulgaria, acolo unde Erste inca n-a patruns. Din acest motiv, pentru candidatul vienez e vital sa intre aici. Iar daca va pierde la BCR se va bate cu aceeasi determinare pentru CEC.

Procesul etapei

Au mai ramas de spus cateva cuvinte despre BCR. Ca sa vedem pe ce vor da banii cele doua banci din Uniunea Europeana.

Prima banca din Romania are active de peste 8 miliarde euro. Va inregistra anul acesta un profit de 190 milioane euro, sensibil mai mare fata de cel din 2004 (161 milioane). Reteaua teritoriala numara 345 de unitati, cu 33 mai mult fata de anul trecut.
Guvernul controleaza, prin intermediul AVAS, 36,88% din capitalul BCR, si are dreptul sa rascumpere in cadrul procesului de privatizare participatia de 25% plus doua actiuni impartita in mod egal de International Finance Corporation (IFC) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Asa se ajunge la 61,88%. Cele cinci societati de investitii financiare (SIF) detin circa 30% din actiunile BCR, iar angajatii bancii au in proprietate 8% din titluri. La un pret de 3 miliarde de euro, IFC si BERD vor scoate de 5,4 ori mai mult decat au investit. La 3,5 miliarde - de 6,4 ori.

Dar nu intotdeauna lucrurile au stat la fel de bine ca acum. BCR a mai fost scoasa la privatizare si in 2002. La prima incercare, ofertele francezilor de la Eulia si ale consortiului austro-ungar Bank Austria Creditanstalt-OTP au fost considerate inacceptabile pentru cel mai de pret activ al tarii. La cea de-a doua n-a mai venit nimeni. Din fericire, evenimentele care s-au succedat - semnarea tratatului de aderare la UE si primirea ratingului investitional - au fost in masura sa aduca pretul bancii aproape de realitate. Au strans sapte nume importante la un loc ca sa se verifice zicala ca bancherii iti iau umbrela cand ploua si ti-o dau inapoi cand iese soarele.