Mai multe banci din Romania au primit, in urma cu cateva zile, o solicitare din partea unor anchetatori din cadrul Directiei de Investigare si Combatere a Criminalitatii Organizate si Terorismului (DICCOT), in care se cere identificarea si desecretizarea conturilor a peste 20 de persoane care sunt vizate in mai multe dosare economico-financiare. Unul dintre ele este RAFO. Pe altele nu le vom nominaliza, deocamdata, prevalandu-ne de deontologie. Informatia este confirmata de surse judiciare.

Lista care a fost primita la institutiile bancare nominalizeaza persoane extrem de importante din mai multe domenii-cheie de activitate ale societatii. Dar, numele acestora sunt trecute la "Top secret", din doua motive: primul tine de secretul investigatiilor care se realizeaza la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar cel de-al doilea tine de secretul bancar. Tocmai de aceea, pe toata linia, ne-am lovit de "no comment".

Problema care se pune, in subsidiar, priveste legalitatea unei astfel de solicitari, pornind de la conditiile speciale stipulate de lege, care ar permite o asemenea imixtiune in conturile unor persoane fizice, de vreme ce averea se considera a fi licita, conform Constitutiei. Pana la proba contrarie. De asemenea, este foarte important de aflat daca persoanele supuse unei astfel de decopertari a tranzactiilor bancare personale sunt urmarite penal. Daca nu cumva dosarul sau dosarele in baza carora s-au decis emiterea si transmiterea unei astfel de solicitari se afla doar in faza actelor preliminare, ceea ce ar face ca un astfel de demers sa fie ilegal.

Evident, aceasta lista a DIICOT-PICCJ, care cuprinde numele a peste 20 de personaje importante in plan national, nu este nici prima, nici ultima. Au mai existat sute de astfel de solicitari. Surse bancare afirma ca Oficiul National pentru Prevenirea Spalarii Banilor opereaza, anual, sute de investigatii in conturile persoanelor fizice si juridice pentru a afla toate rulajele.

Extrem de grav este ca anchetele pe care le deruleaza, in secret anchetatorii, fie ei de la DIICOT, fie de la DNA (fost Parchet National Anticoruptie), nu au, de cele mai multe ori, finalitate cu trimitere in judecata. Pentru ca, oricat s-ar fi supravegheat si radiografiat contul unei persoane fizice sau juridice, exista de cele mai multe ori "nesansa" de a se descoperi ca nimic nu-i murdar. Ca totul este legal. Dar procurorii detin deja secretul bancar al persoanei respective, chiar daca ancheta nu duce la vreo trimitere in judecata. Cu astfel de informatii detinute, raul este deja facut. Inseamna ca anchetatorul a violat, practic, contul acestei persoane, rezultand ca el nu a avut indicii temeinice care sa se coroboreze cu cele materiale provenite din extrasele de cont. Si, prin urmare, a comis un abuz de drept.

Pe de alta parte, la fel de grav este si faptul ca activitatea bancara este sufocata cu cereri de acest gen ale anchetatorilor care transmit Oficiului National pentru Prevenirea Spalarii Banilor ca in dosarul X sau Y, persoana Z sau W ar fi pasibile de spalare de bani sau finantare terorista, cu toate ca in esenta ar fi vorba de infractiuni marunte ce nu ar permite constituirea unor astfel de solicitari de "spargeri" de cont din partea autoritatilor.

In fine, daca o persoana careia i s-a devoalat contul degeaba, fara a fi invinuita deja, afla ca banca a pus la dispozitia autoritatilor, fara temei legal, radiografia contului personal, s-ar isca un imens scandal. Pentru ca banca, si statul prin Ministerul Finantelor, ar fi date in judecata pentru prejudiciul adus. Ca atare, o astfel de conspiratie impotriva secretului bancar ar face ca Romania, peste sase luni, sa piarda masiv in fata Europei. Si numai asta nu ne trebuie!

Procedura "spargerii" secretului bancar

Pentru ca un magistrat sa poata afla miscarile de sume dintr-un cont, atunci cand are indicii ca s-ar fi savarsit anumite infractiuni de catre persoana caruia ii apartine respectivul cont, el trebuie sa se adreseze cu o solicitare Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB). In respectiva solicitare, procurorul (sau judecatorul dupa caz) este obligat sa demonstreze existenta unor conditii obligatorii pentru a obtine "spargerea" secretului bancar.

Potrivit Legii nr. 230/2005, care a modificat si completat Legea 656/2002 privind prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, procurorul trebuie sa demonstreze doua aspecte mari si late: 1 - ca s-a inceput urmarirea penala a persoanei care detine contul; 2 - ca exista indicii temeinice ca persoana respectiva a savarsit infractiunea de spalare de bani sau cea de finantare a actelor de terorism, cu indicarea datelor operative. Legea impune, imperativ, existenta unor indicii temeinice de comitere a cel putin uneia din cele doua infractiuni enumerate. Orice alta infractiune din Codul penal (spre exemplu: evaziunea fiscala, inselaciune etc.) nu poate fi invocata ca motiv pentru infrangerea secretului bancar, intrucat conform legilor sus-mentionate, accesul la secretul bancar se poate face numai prin intermediul ONPCSB si doar pentru infractiunile de spalare de bani sau de finantare a unor acte de terorism.

Dupa ce procurorul sesizeaza ONPCSB cu privire la existenta uneia din infractiunile speciale cu prezentarea indiciilor din dosar (nume de persoane, numere de cont etc.), Oficiul purcede la propriile verificari de rutina. Astfel, ONPCSB aduna toate datele necesare anchetei, deoarece el are acces la toate informatiile din baza de date a Ministerului Finantelor Publice, unde sunt inregistrate toate persoanele fizice si juridice si numerele de cont bancare pe care le au deschise, iar de aici, Oficiul are acces, pe baza de protocoale incheiate cu bancile, la toate conturile persoanelor fizice si juridice deschise la institutii ce opereaza pe teritoriul national.

Citeste si:

In aceeasi ordine de idei, potrivit legii, ONPCSB primeste automat de la orice institutie financiara informatii despre orice rulaj de cont (transfer, depunere, scoatere, achizitie, vanzare) a carei valoare depaseste cifra de 10.000 euro. Iar bancile sunt obligate sa pastreze timp de cinci ani toate inregistrarile privind operatiunile financiare ale tuturor clientilor, pentru ca aceste informatii sa poata fi folosite ca mijloace de proba in Justitie. Tot legea stipuleaza ca secretul profesional al bancilor, fondurilor de investitii, firme de audit financiar, SVM-uri, societati de asigurari, avocati, notari etc, nu este opozabil ONPCSB.

Prin urmare, ONPCSB detine, in baza proprie de date, informatii despre toate operatiunile importante ale posesorilor de conturi de la toate bancile care opereaza pe teritoriul Romaniei. Inclusiv despre operatiunile financiare sau imobiliare efectuate prin intermediul avocatilor si notarilor. Avand aceste date la dispozitie, ONPCSB le ofera organelor de urmarire penala, la cerere sau din proprie initiativa, in conditiile legii. Pe baza solicitarilor venite de la magistrati, ONPCSB efectueaza propriile investigatii si, in cazul in care nu se confirma existenta unor indicii privind savarsirea infractiunilor de spalare de bani sau de finantare a unor acte teroriste este obligat sa refuze solicitarile anchetatorilor. In caz de refuz, ONPCSB pastreaza informatiile bancare in evidenta.

Surse avizate din sistemul judiciar ne-au informat ca in practica ultimilor ani, pentru a raspunde unor "comenzi", ori pentru a descoperi probe dupa ce s-au operat in mod hazardat inceperi de urmariri penale sau chiar retineri ori arestari, se recurge la o tactica diversionista, pentru a pacali ONPCSB si a-l face sa ofere informatiile despre miscarile din conturile vizate. Practic, in atare situatii, anchetatorii adauga in cererile lor faptul ca persoana X sau Y e suspecta pe langa alte infractiuni si ca a spalat bani si construiesc in acest sens un rationament judiciar ca sa acopere cerinta de "indicii temeinice".

Asa se face ca pana in prezent, desi la ONPCSB s-au operat mii de devoalari de conturi (de ordinul sutelor, anual) la instantele de judecata au ajuns in ultimii ani doar cateva cazuri care se incadreaza in cele doua categorii de infractiuni prevazute de lege, intrucat procurorii n-au depistat cazurile de spalare de bani pentru care, initial, au pretins ca detin indicii temeinice.

Revenind la ultima "miscare" a anchetatorilor din Parchetul Inaltei Curti, privind lotul celor 20 de persoane, Procurorul General al Romaniei, Ilie Botos, a ridicat mirat din umeri, precizand ca "procurorii sunt independenti si raspund de ceea ce fac in dosarele lor", iar "eu nu am dreptul si nici nu-mi permit sa intreb un procuror daca a initiat vreo procedura anume. Este treaba lui ce face intr-un dosar. Nu vreau sa fiu acuzat vreodata de imixtiune".

Reporterii "Averea" au solicitat ieri conducerii DIICOT sa ne precizeze in ce dosare s-a dispus verificarea conturilor bancare si ce persoane anume sunt vizate in aceasta ancheta. Raspunsul oficial, oferit ieri prin intermediul Biroului de Presa al Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a fost: "Intrucat intrebarile adresate intra sub incidenta prevederilor art. 12, alin. 1, lit. e si f din Legea nr. 544/2001, va invederam ca informatiile solicitate sunt exceptate de la accesul liber la informatiile de interes public". Daca acesta e motivul refuzului, de unde poate afla atunci opinia publica daca persoanele de pe lista celor 20 sunt urmarite penal sau nu si cine anume sunt acestea!? Ca atare, o astfel de informatie care nu ar face decat sa confirme ca impotriva unei anumite persoane s-a inceput urmarirea penala (informatii oferite de altfel frecvent de parchete) este fara indoiala una de interes public.

Specialistii comenteaza desecretizarea conturilor

Surse din cadrul SIE ne-au declarat ca acest gen de actiuni sunt specifice initiativelor de prevenire a spalarii banilor. In acest context, bancile dau informatii despre orice tranzactie financiara in afara granitelor Romaniei suspecta de a alimenta paradisuri fiscale in favoarea gruparilor teroriste. Este stiut faptul ca, dupa 11 septembrie, au existat actiuni pe plan mondial pentru depistarea si inghetarea conturilor teroristilor.

Pe de alta parte, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea, ne-a declarat, ieri, legat de posibila desecretizare a conturilor din bancile comerciale care functioneaza in Romania: "O asemenea problema nici nu pot sa o discut, este vorba despre secretul bancar stipulat in Legea bancara. Nu pot confirma sau infirma o astfel de informatie decat la solicitarea expresa a unui organ de procuratura, cand exista informatii in acest sens. Legea bancara si normele de aplicare interzic in rest sa dai informatii despre conturile si operatiunile din conturile unui client. O banca poate furniza astfel de informatii despre conturile unei persoane (fizice sau juridice - n.r.) numai cu ordin semnat de procurorul de la parchet."

Referitor la cererea organelor de cercetare penala de desecretizare a conturilor bancare din Romania ce apartin unui numar de 20 de persoane fizice, surse din cadrul pietei bancare au declarat, ieri, pentru Averea, in exclusivitate, urmatoarele: "Nu am auzit inca de instructiuni de desecretizare, astfel de cereri sunt formulate numai in cazul unor delicte majore si se comunica numai cu un singur departament din banca comerciala careia i se cer astfel de informatii. Legea bancara interzice orice alte desecretizari sau scurgeri de informatii despre conturile clientilor. Pana acum nu am intalnit, totusi, cereri de desecretizari de conturi ale sotilor, in cazul unui divort, dar au fost oferite informatii numai la cererea instantei de judecata".

Avocatul Nicolae Vlad Popa (deputat PNL) ne-a declarat, ieri, ca din punct de vedere juridic "desecretizarea unui cont bancar se poate realiza numai daca este ancheta penala si numai daca exista un ordin in acest sens de la procurori. La nivel international, aceasta cerere de desecretizare se realizeaza, in alte state, la ordinul unui magistrat. De remarcat faptul ca in dreptul comercial international, in cazuri de spalari de bani exista obligatii internationale din partea bancilor de desecretizare a conturilor, la cerere, in anchete, in caz contrar fiind ridicata licenta".