Pierderile la buget determinate de „bunavointa” sefilor Finantelor – de doua ori mai mult decat s-ar obtine prin majorarea TVA.

In timp ce ministrul Finantelor isi munceste creierii sa inventeze noi impozite pentru a acoperi gaurile de la buget, bulversand mediul de afaceri, actualul Cod Fiscal lasa, tot prin bunavointa celor de la finante, o serie de "portite" care permit evitarea platilor unor impozite. Reprezentantii unor case renumite de avocatura sustin ca, in acest mod, bugetul statului pierde zeci de mii de miliarde de lei.
Exceptiile de la regula

Una dintre portitele prin care se pierd bani buni la buget este legata de impozitarea tranzactiilor imobiliare. In acest moment exista un impozit de 10 la suta pe castigul obtinut din tranzactiile imobiliare. Insa sumele colectate sunt infime, din cauza exceptiilor introduse in lege, sustin analistii. "Nu numai ca exista o multitudine de tranzactii cu terenuri sau cladiri, care se fac cu scop speculativ si nu sunt impozitate, insa asistam la un fenomen si mai periculos, cu efecte asupra colectarii de impozite si ce distorsioneaza mediul concurential. Astfel, o mare parte dintre blocurile noi sunt construite de persoane fizice, care mai apoi vand apartamentele.

Desi scrie pe toate panourile cine sunt beneficiarii, Ministerul Finantelor nu face nimic pentru normalizarea situatiei, fiind vorba de neplata impozitelor si de evaziune fiscala", explica Gabriel Biris, avocat la Salans. Pe langa impozitul pe venit, se pierd si importante sume aferente TVA, se incurajeaza munca la negru si spalarea de bani. In opinia analistilor financiari, solutia este impozitarea fara exceptie a castigurilor din tranzactii imobiliare.

Singurii care nu ar trebui sa plateasca impozit ar fi, in acest caz, persoanele fizice care isi vand imobilele cu destinatie de locuinta, dupa minimum 3 ani de la achizitionare. In plus, Biris este de parere ca ar trebui instituita obligatia persoanelor care fac tranzactii imobiliare in mod repetat sa se inregistreze ca si comercianti sau antreprenori, inclusiv pentru a plati TVA. Exista si o estimare pentru "gaurile" aduse bugetului prin aceasta portita fiscala. "Tinand cont ca vorbim de o piata de aproximativ 3 miliarde de euro, in care rata profitului este cel putin 100 la suta, impactul in ce priveste impozitul pe venit poate fi de 13.000 de miliarde lei. In plus, daca presupunem ca cel putin 2.000 de unitati locative sunt produse si vandute anual de persoane fizice, la o medie de 150.000 euro, se mai pierd inca 1.000 miliarde de lei. In total, 14.000 miliarde lei", estimeaza avocatul Gabriel Biris.

Salariul - transformat in onorariu

O alta modalitate de fentare a fiscului este legata de microintreprinderi. Microintreprinderile se folosesc in mod abuziv pentru remunerarea muncii dependente, dar si pentru afaceri speculative. "In primul caz, contractul de munca este inlocuit cu un contract de prestari servicii, iar salariul se transforma in onorariu. Se evita astfel plata impozitului pe salariu, dar mai ales plata contributiilor sociale. In al doilea caz, este vorba de folosirea microintreprinderilor pentru afaceri cu profitabilitate foarte mare - intermedieri, comisioane etc. - timp de un an, dupa care firma nu mai este folosita si se infiinteaza alta microintreprindere.

O alta modalitate de abuz este folosirea acestora in tranzactii speculative, in special in domeniul imobiliar", explica Biris. Specialistii au insa si solutii. "In cazul contributiilor sociale, sunt constient ca nu se pot opera reduceri substantiale ale cotelor de impunere. Consider insa ca se impune plafonarea bazei de calcul a acestora, pentru a facilita cresterea gradului de conformare voluntara in cazul salariilor mari", este de parere reprezentantul casei de avocatura Salans. Solutia este aplicata in multe state europene - Ungaria, Polonia, Slovacia Germania si Rusia.

In cazul afacerilor speculative, solutia este mai simpla: introducerea unei prevederi care sa oblige firmele la plata impozitului pe profit de la 1 ale lunii in care a depasit plafonul. Potrivit reprezentantului Salans, in prezent exista doar in jur de 36.000 de salarii declarate peste 40 de milioane de lei, insa exista peste 170.000 de microintreprinderi cu un singur angajat, conform datelor de la Institutul National de Statistica. "Presupunand ca doar 90.000 dintre acestia se vor conforma intr-o prima faza, rezulta un impact pozitiv de 32.000 de miliarde de lei. La calcul, am aproximat ca venitul mediu atat al salariatilor cu peste 40 de milioane lei, cat si al microintreprinderilor este de 70 de milioane de lei. In plus, in mod sigur mai exista inca cel putin 10.500 miliarde din TVA dedus de aceste microintreprinderi fara a avea dreptul - in special autoturisme "de serviciu" . Cifra a fost calculata presupunand 20.000 unitati cu valoarea medie de 15.000 de euro.

Referitor la afacerile speculative, avand in vedere amploarea fenomenului, vorbim de cel putin 10.000 de miliarde de lei pierderi la buget, crede sursa citata. "In total, 53.000 de miliarde lei pierderi la buget ca urmare a abuzului de microintreprinderi", spune Biris. Asadar, numai prin modalitatile de fentare a legii enumerate mai sus, pierderile aduse bugetului se ridica la circa 67.000 de miliarde de lei. Adica, aproape de doua ori fata de cat credeau autoritatile ca ar strange din majorarea TVA, explica Biris.


Despre autor:

Gandul

Sursa: Gandul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.