Insistenta FMI pentru constructia unui buget perfect echilibrat, daca nu chiar excedentar, precum si refuzul de a accepta alta utilizare a banilor din privatizare decat pentru reducerea datoriei publice ar putea constitui principalele puncte de ruptura in noua runda de negocieri cu FMI, care are astfel sanse sa se soldeze cu abandonarea definitiva a acestui tip de monitorizare a politicilor macroeconomice ale guvernului.

Restrictiile pe care le imbratiseaza expertii Fondului devin tot mai greu de acceptat ca atare, avand in vedere numeroasele nevoi de finantari publice, dar si eficienta scazuta a parghiei bugetare in controlul deficitului extern.

De sase ani de zile, datoria publica a Romaniei este intr-o continua scadere ca pondere in Produsul Intern Brut, apropiindu-se de 20%, in conditiile in care plafonul valabil in tarile UE este de 60% din PIB. Stocul datoriei publice interne nu trece de 3,9 miliarde de euro, cheltuielile cu dobanzile fiind estimate la circa 320 milioane de euro pentru anul in curs. In acelasi timp, datoria externa publica si public garantata insuma la sfarsitul lunii august 11,3 miliarde de euro, in timp ce datoria externa negarantata public se ridica la 10 miliarde de euro.

Chiar daca in proiectiile Ministerului Finantelor datoria publica interna urmeaza sa creasca pana la un stoc de 7,6 miliarde de euro in 2009, ponderea in PIB a cheltuielilor cu dobanzile ar urma sa scada usor, de la 0,4% in prezent la 0,32% in 2009.

Cu toate acestea, FMI nu se lasa convins de proiectul Finantelor de a incadra drept "deficit bugetar sanatos" folosirea banilor din privatizare pentru investitii in infrastructura sau pentru reforma sistemului de pensii. Avand in vedere incasarile din privatizare de mai multe miliarde de euro asteptate anul acesta si anul viitor, Romania ar ajunge sa-si reduca la extrem datoria publica, desi are mare nevoie de bani.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de buget pe 2006, veniturile din privatizare nu vor fi folosite pentru finantarea directa a deficitului bugetar, destinatia acestora urmand a fi stabilita prin hotarari de guvern. Cel mai probabil, destinatiile ar fi finantarea proiectelor de infrastructura, precum si a deficitului bugetar creat prin introducerea pilonului II al sistemului de pensii administrate privat. De-abia in al treilea rand este prevazuta utilizarea partiala a acestor fonduri pentru finantarea procesului de restructurare a datoriei publice externe.

Proiectul de buget le-a fost prezentat joi expertilor FMI, care urmeaza sa-l analizeze zilele acestea, urmand ca apoi sa inceapa negocierile directe.
Cat priveste solicitarea Fondului privind restrangerea in continuare a deficitului bugetar, ca o solutie de compensare a exploziei deficitului extern, experienta din ultimii doi ani arata ca relatia dintre aceste doua elemente este din ce in ce mai slaba in conditiile in care importurile si imprumuturile externe sunt determinate preponderent de sectorul privat.

Citeste si:

Relevant din acest punct de vedere este si exemplul Bulgariei, care desi a reusit performanta de a inregistra excedente bugetare, deficitul de cont curent al acestei tari tinde spre 13% din PIB.

"Capacitatea Guvernului de a majora veniturile bugetare ramane esentiala, iar din acest punct de vedere pozitia FMI este justificata. Romania are cea mai scazuta rata a cheltuielilor bugetare in PIB din Europa, ceea ce este anormal avand in vedere nevoile de investitii in infrastructura", comenteaza Radu Craciun, analist-sef la ABN Amro, apreciind ca masurile de crestere a veniturilor propuse pana acum de Ministerul Finantelor nu sunt destul de convingatoare.

In acest context, Romania poate ajunge pe punctul de a rupe definitiv acordul cu FMI, ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, sustinand ca Guvernul este pregatit sa-si stabileasca singur politicile macroeconomice si sa le sustina in fata Bruxelles-ului.

In ultimii ani, Uniunea Europeana s-a bazat pe monitorizarea facuta de FMI din punct de vedere economic, insistand chiar pentru negocierea unui nou acord in vara lui 2004.

Ca urmare, este de asteptat ca eventuala rupere a acestui acord sa fie facuta numai cu acceptul prealabil al UE.

Guvernul Tariceanu a avut o relatie tensionata cu FMI inca de la introducerea cotei unice fara a fi apelat la consultari, pentru ca apoi disputele sa se acutizeze in jurul propunerii Fondului privind majorarea TVA ca sursa de venituri al buget si instrument de temperare a cresterii consumului.