Acum citeva zile s-a aflat ca Bechtel pretinde un avans de 250 de milioane inainte de demararea lucrarilor la autostrada Transilvania, iar justificarea sumei si decontul le face dupa ani buni, cind termina autostrada. Contractul este confidential si probabil nu am fi aflat de aceasta clauza daca intelegerea cu americanii nu se renegocia. Celebrul contract cu EADS, de un miliard de euro, este si el secret si, tot asa, mult mai tirziu am aflat ca valoarea acestuia se poate diminua cu 350 de milioane. Intelegeri care, daca n-ar fi fost secrete, probabil ca ne-ar fi costat cu mult mai putin. Vorbim despre confidentialitate tocmai in cazul in care ea nu ar trebui sa existe: cind este vorba de afaceri de interes public, in care sint implicati banii de la buget.

Cele 250 de milioane de dolari pe care guvernul trebuie sa-i dea companiei Bechtel inainte de inceperea lucrarii la autostrada, dar pe care Bechtel trebuie sa le deconteze abia dupa terminarea lucrarilor reprezinta de fapt o noua clauza, pina acum doua zile secreta, din la fel de secretul contract de realizare a autostrazii Transilvania.

Anuntul a fost facut de premierul Tariceanu, care a explicat astfel de ce se renegociaza contractul cu Bechtel, incheiat de fosta guvernare. Ca dovada ca secretomania din jurul acestui contract persista, nimeni nu a vrut sa dea detalii despre aceasta suma: nici Ministerul Transporturilor, nici Bechtel. Din partea companiei americane n-am aflat decit despre "discutiile constructive din ultima vreme dintre reprezentantii guvernului roman si cei ai companiei Bechtel" care "se indreapta spre solutionarea problemei legalitatii avansului".

Efectele lui "confidential"

Dupa semnare, contractul, in valoare de 2,2 miliarde de euro, a fost catalogat de vechea putere ca fiind confidential, atunci cind a fost intrebata de ce intelegerea nu s-a perfectat in urma unei licitatii.

Si nu este singurul contract secret despre ale carei clauze oneroase cetatenii romani (cei care platesc de fapt) afla. Notoriu este contractul de securizare a frontierelor cu concernul european EADS, intelegere care nici macar nu a fost facuta publica de autoritatile romane, ci de EADS. Iar despre contract s-a spus ca este tot confidential. In joc erau un miliard de euro, dintre care 650 de milioane pentru EADS si restul catre potentialii subcontractori care s-ar implica in aceasta afacere. In discutiile pe care EADS le poarta cu statul roman pentru renegocierea contractului sint in discutie 350 de milioane de euro. Cind a incheiat contractul, guvernul Nastase nu a spus nimanui ca statul va plati tot 650 de milioane de euro daca il reziliaza.

Citeste si:

Tot secret a fost si contractul de concesiune pe 37 de ani a serviciilor de apa si canalizare din Bucuresti, semnat de municipalitate cu francezii de la Apa Nova. Clauza de confidentialitate era foarte dura: daca vreo autoritate dezvaluia ceva fara acordul francezilor, platea o amenda de 10 milioane de euro. Prestatia jalnica a societatii din timpul ultimelor inundatii din Capitala l-a facut pe primarul Videanu sa ceara desecretizarea lui. Cu aceasta ocazie, s-a aflat ca desi Apa Nova trebuia sa faca 220 de kilometri de canalizare in zece ani, n-a facut decit 20, in cinci ani, pentru ca asa a interpretat contractul secret.

Confidentialitatea atinge pina si scolile

Contractul de 182 de milioane de dolari incheiat de Ministerul Educatiei cu firma Siveco pentru informatizarea invatamintului a fost contestat pe motiv ca nu s-a facut o licitatie pentru atribuirea lui. Contractul este secretizat, fiind data publicitatii doar valoarea sa totala. In vara acestui an, o parte a contractului ce se referea la informatizarea scolilor generale, in valoare de 96 de milioane de dolari a fost renegociat. Ministerul Educatiei a reusit sa obtina o reducere de 23 de milioane de dolari, Siveco angajindu-se ca in suma totala de 96 de milioane de dolari sa mai livreze inca 600 de laboratoare.

Secretul nu e nici moral si nici legal

L-am intrebat pe Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, cit de legale si normale sint aceste intelegeri secrete. "Daca partile au convenit asa, iar statul si-a asumat astfel de clauze de confidentialitate, asta e, dar mi se pare neuzuala o astfel de intelegere. Chiar daca am putea admite ca negocierile au fost secrete, statul nu ar trebui sa aiba nici un fel de jena in a face publice astfel de contracte, macar in punctele lui initiale. Este obligatoriu pentru public, iar daca statul si-a asumat prin contract sa nu-l faca public, inseamna ca a fost o slabiciune a statului in pozitia sa de negociere", ne-a declarat presedintele AOAR. Potrivit lui Pogonaru, comunitatea oamenilor de afaceri cere autoritatilor elaborarea unor reguli de transparenta speciale pentru contractele incheiate de stat, pentru ca "aceste contracte nu pot sa fie secrete".

Nici Gheorghe Musat, de la casa de avocatura Musat si Asociatii (care a asistat juridic statul roman in multe cazuri), nu crede ca astfel de contracte ar trebui sa fie secrete. "Confidentialitatea este o practica in orice contract comercial, dar nimeni nu o poate invoca atunci cind este vorba despre un lucru de interes public, asa cum este acest contract cu Bechtel. Clauzele unui astfel de contract trebuie aduse la cunostinta institutiilor statului, cum ar fi Parlamentul si chiar la dispozitia presei, care poate invoca acest drept in virtutea legii accesului la informatie, in masura in care astfel de informatii nu au fost clasificate ca secrete sau secrete de serviciu, conform legii privind clasificarea informatiilor. Nu cred ca un contract precum cel cu Bechtel ar putea fi clasificat ca secret de serviciu in temeiul acestei legi", ne-a spus Musat.