Piata cardurilor bancare din Romania cunoaste, in ultima perioada, un avant frenetic. Dincolo de numarul in continua crestere al utilizatorilor, avem de-a face si cu o marire a plajei de oferte. Nu este vorba doar de noi carduri scoase de banci, de debit sau de credit, nici macar de carduri de fidelitate emise de diverse companii comerciale. In urma cu nu mai mult de cinci ani a aparut in Romania un nou termen: cardul co-branded.

Mai exact un card care a rezultat in urma unei stranse colaborari dintre o banca si o companie dintr-un alt domeniu de activitate. Pana acum nu s-a pus problema unui card emis de doua banci, prin care clientul sa detina controlul a doua conturi... In fiecare caz in parte avem in discutie o singura banca. Uneori, cealalta firma poate avea un domeniu de activitate asemanator, de exemplu creditarea.

De la definitie la plastic

In primul rand, sa vedem ce este un card co-branded. Inca din denumire, se explica faptul ca in sintagma este vorba despre o colaborare. Iar produsul rezultat nu poarta marca unei singure firme, ci doua. In acceptiunea unora, se poate spune ca, in fapt, este vorba despre trei marci. Si asta deoarece se pune la socoteala si tipul de licenta a cardului (VISA sau Mastercard). In afara cardurilor care nu au beneficiat de platforma VISA, Mastercard, Discovery, JCB etc., mai exista si unele carduri proprietar, care, cu toate ca se refereau la bani, au fost lansate independent.

Avem si in Romania astfel de cazuri, si anume cardul Avantaj. Acesta a fost emis in 2003 de catre Bucuresti Mall si Finansbank, fara a beneficia de o platforma recunoscuta. Recent, produsul a migrat in zona Mastercard. De altfel, si cardurile BRD-Groupe Societe Generale au doar doua marci, fiind carduri proprietar.

Atat la noi, in Romania, cat si in lume, cardurile co-branded implica o serie de beneficii in plus pentru client. De altfel, aceasta este si diferenta intre un card co-branded si unul de afinitate. Bonusurile fiecarei tranzactii in parte le primesc atat utilizatorul, cat si o alta parte sub sigla carora s-a emis cardul cu pricina. Domeniile atinse in Romania de magia dublei marcari sunt: comertul, creditarea, televiziunea prin cablu, telefonia mobila si fixa, accesul la internet.

Citeste si:

In prezent, in tara noastra se afla active urmatoarele carduri: BCR-Altex (creditare si comert cu amanuntul), BRD-Carrefour (creditare si comert cu amanuntul), BRD-Praktiker (creditare si comert), BRD-Rombiz (comert si creditare), Banca Transilvania-Credisson (creditare), Banca Transilvania-Maxishop (televiziune prin cablu, telefonie fixa, acces la internet), Banca Tiriac-Metro (comert cu ridicata), Emporiki Bank-FC Dinamo (comert), Finansbank-Bucuresti Mall (creditare), Raiffeisen Bank-Connex (creditare, comert cu amanuntul, telefonie mobila). Enumerarea a fost facuta in ordinea alfabetica a bancilor. O prezentare amanuntita a ofertelor o veti putea citi in numarul urmator.

Practic, care sunt avantajele? Cine pierde si cine castiga? In principiu, nu pierde nimeni. Tot in principiu, castiga toata lumea. In primul rand, clientul, utilizatorul are de castigat de pe urma cardului o serie de promotie continua. In unele cazuri reduceri de preturi, in altele - bonusuri sau, in majoritatea cazurilor, accesul mai usor la creditare. Atat comerciantul, cat si banca se afla pe lista castigatorilor.

La o prima vedere, ambii obtin cate ceva din cota de piata a celuilalt. Exista unii clienti fideli ai unei banci care isi fac carduri si apoi devin si clientii companiei respective. La fel si invers. Avem de-a face cu clienti fideli ai unei companii care vad un beneficiu un plus in achizitionarea unui card co-branded. In general, pentru accesul la creditare. Banca ce a "mirosit" acest trend este BRD-Groupe Societe Generale, care a realizat recordul: trei carduri. Cu Praktiker, Carrefour si Rombiz. In toate cazurile, banca franceza ofera linie de credit sau posibilitatea de a returna sumele datorate intr-un anumit termen.

Pe plan international

La mijlocul anului in curs, in Europa existau circa 14 milioane de carduri co-branded si de afinitate. Cea mai mare cota este detinuta de un stat care este, geografic vorbind, mai mult in Asia decat in Europa: Turcia. Dupa cele 33 de procente ale turcilor, pe locul doi se plaseaza Marea Britanie, cu 30%, urmata de Spania, cu 13%, si apoi de Italia, cu 8%. Numai in Europa ruleaza in prezent mai mult de 2.500 de programe in sistem co-branding aprobate de Mastercard Europe.

Aceasta cifra reprezinta 15% din totalul programelor la nivel mondial. Gradul de penetrare a cardurilor de acest tip este de 1 la 8 in Europa, 1 la 5 in SUA si 1 la 3 in regiunea Asia-Pacific. Dintre programele aparute in acest an, pana in prezent, 49% sunt dezvoltate impreuna cu cei din segmentul de retail, in timp ce 33% reprezinta colaborarea cu asociatiile profesionale.