Carne de porc din Germania si de pasare din Brazilia, conserve de legume din Ungaria si Franta, televizoare din China, textile din India si Pakistan, autovehicule din Uniunea Europeana, unt din Olanda, titei din Asia Centrala. Nu mai putin de doua treimi din legumele conservate si 40% din carnea de porc si din untul comercializate in Romania sunt aduse de peste hotare. Situatia este si mai ingrijoratoare atunci cand vine vorba despre electronice si electrocasnice, unde circa 90% din consum e asigurat de producatori externi, ori in cazul autovehiculelor, unde mai mult de jumatate din vanzarile de pe primele opt luni ale lui 2005 se bazeaza pe importuri.

La prima vedere, firmele care aduc marfuri din strainatate stau pe o adevarata mina de aur. Cu o mana de angajati, un telefon, un fax si o adresa de e-mail pot face afaceri de zeci de milioane de euro pe an. Mecanismul e simplu, cel putin in teorie: dai comanda la furnizorul extern, inchiriezi cateva tiruri pe care le trimiti sa preia marfurile, iar dupa ce ai rezolvat cu formalitatile vamale, nu-ti ramane decat sa distribui produsele catre partenerii interni, fara sa uiti, desigur, sa pui un adaos comercial mai mult sau mai putin consistent. Asta ii face pe multi sa-i treaca pe importatori in randul celor care obtin castiguri fara munca.

Analistul economic Liviu Voinea crede, insa, ca aceasta categorie de oameni de afaceri nu trebuie blamata. "Ei fac parte din economia de piata. Singura problema este daca au pozitie dominanta in piata sau distributie exclusiva si abuzeaza de ea. Sunt chestiuni de natura competitionala, pe care ar trebui sa le rezolve autoritatile", spune el.

Cat si cum castiga cei care vand marfuri straine? Realitatea este ca importurile pot aduce castiguri foarte mari, iar riscurile sunt aproape zero: nu comanzi livrarea decat atunci cand stii ca ai asigurata distributia, macar pentru o parte din ea, iar transportul este asigurat. Sa luam un exemplu la intamplare: compania bucuresteana Waldmessner, furnizor exclusiv al electrocasnicelor Ariston si Indesit pentru lanturile Carrefour, Metro si Selgros, are doar 21 de angajati, dar a avut, conform bilantului depus pentru 2004, o cifra de afaceri de 32 de milioane de lei noi si un profit net de 3,45 de milioane de lei noi.

Viata importatorilor este insa ceva mai complexa si mai complicata decat ar putea-o arata cifre ca cele de mai sus. "Am inceput prin a fi importatori de mici dimensiuni, dupa care am comandat cantitati mai mari si, in scurta vreme, am negociat cu partenerii externi si am ajuns importatori unici. Pentru a ajunge sa ai exclusivitate, conteaza si cat cumperi, si daca iti respecti cuvantul, si daca faci platile la timp. E o incredere construita in timp", explica Victor Vaum, director al companiei baimarene Nova Plus, distribuitor unic in Romania al ceaiurilor Belin si Artifex si al prezervativelor Unimil, carea avut, in 2004, o cifra de afaceri de circa sase milioane de lei noi.

Aradeanul Marin Crisan, patronul SC Crisan Group SRL, a ajuns sa importe dupa ce si-a dat seama ca furnizorii locali de materiale de sudura nu se ridicau la standardele europene. Mai ales in domeniul constructiilor de vagoane de cale ferata, calitatea este esentiala. In plus, pretul produselor autohtone era cu circa 15% mai ridicat decat cel extern. "Astfel, am ajuns la firma Electrode Jesenice din Slovenia, despre care am aflat la un targ de profil si cu care colaborez din 2002. Ei ofera o calitate constanta, iar aprovizionarea cu marfa se face intotdeauna la termen. Lucruri care, din pacate, in Romania inca lasa de dorit", explica Crisan. Dupa un inceput mai greu, firma sa va ajunge, in acest an, la o cifra de afaceri de circa un milion de lei noi.

Compania Grony SRL din Craiova importa de ani buni materiale ceramice (gresie, faianta, adezivi) din Italia si Spania. Cifra de afaceri pe 2004 s-a situat la 25 de milioane de lei noi, iar pe primele noua luni din anul 2005 a ajuns deja la 23,2 milioane. Reprezentantul Grony, Ion Groza, afirma ca importul este mult mai avantajos decat aprovizionarea de pe piata interna, deoarece strainii ofera mai multe facilitati de natura financiara. "Furnizorii italieni si spanioli ne ofera posibilitatea sa platim in transe sau, de exemplu, de la un furnizor spaniol beneficiem de o linie de credit de 500.000 de euro. Tot ce trebuie este sa fim seriosi", spune el.

Reprezentantii firmei bucurestene Vilma spun ca importa, in general, ceea ce nu se produce in tara. "Aducem condimente si utilaje pentru industria alimentara. Facem si activitate de productie, respectiv mixam condimente, dar oferim si consultanta clientilor nostri, atat pe partea de chimie alimentara, cat si pe cea de tehnologie", explica directorul economic si administratorul companiei, Gabriel Vlad. Totul cu 21 de angajati, care au adus in 2004 o cifra de afaceri de 7,8 milioane de lei noi si un profit net de 1,7 milioane de lei noi. "Relatia cu furnizorii, dar mai ales cea cu clientii este cea mai importanta", conchide Vlad.

"Importatorii fac parte din economia de piata. Singura problema este daca au pozitie dominanta in piata sau distributie exclusiva si abuzeaza de ea." Liviu Voinea,analist economic

MECANISMUL IMPORTURILOR TREBUIE UNS CU SERIOZITATE

• O firma care doreste sa devina importator pentru un anumit produs pentru care a identificat o potentiala cerere pe piata trebuie, in primul rand, sa afle daca nu exista o alta companie care detine exclusivitatea pentru Romania.

• Urmeaza stabilirea modurilor de transport pana in tara, de depozitare si de comercializare (vanzare en gros, vanzare directa, vanzare on line sau prin posta etc.), respectiv a costurilor implicate.

• Trebuie apoi plasata comanda, insotita fie de plata integrala, fie de un avans, fie de o scrisoare de garantie bancara.

• Dupa ridicarea comenzii, sosirea transportului si efectuarea formalitatilor vamale, urmeaza distribuirea.

Citeste si:

• Daca este vorba despre un produs nou, reclama conteaza foarte mult. In multe cazuri, firmele producatoare suporta o parte din costurile cu publicitatea.

• Doar o relatie mai indelungata, bazata pe seriozitate, ii poate face pe producatori sa deschida linii de credit sau chiar sa ofere exclusivitatea distribuirii, respectiv pe clienti sa accepte sa cumpere doar de la o anumita firma sau sa plateasca in avans.

Economia neputincioasa le aduce importatorilor miliarde de euro pe an

DEFICIT Pentru ca nu au concurenta serioasa pe plan intern, companiile care aduc in tara produse din strainatate au piata asigurata

Deficitul comercial al Romaniei a ajuns la un nivel care le da fiori specialistilor. Dincolo de apetenta fireasca pentru o societate care vrea sa arda etapele de dezvoltare, la baza cererii de marfuri straine stau mult mai multi factori.

In primele sapte luni ale acestui an, Romania a importat marfuri in valoare de 17,5 miliarde de euro, cu 21,8% mai mult decat in aceeasi perioada a lui 2004. Pe de alta parte, si vanzarile de marfuri autohtone peste hotare au crescut cu 15,2%, la 12,5 miliarde de euro, iar exporturile din luna iulie au inregistrat cel mai ridicat nivel din istoria moderna a Romaniei. Cu toate acestea, deficitul comercial pentru perioada ianuarie-iulie, de aproape cinci miliarde de euro, a inregistrat o crestere cu peste 40% raportat la primele sapte luni din 2004.

Nivelul ridicat al importurilor mai are o consecinta: la un adaos comercial mediu de 10-12% (mai mic in cazul competitiei acerbe, mai mare in domeniile unde concurenta lipseste), inseamna ca intre ianuarie si iulie 2005 importatorii au castigat circa doua miliarde de euro.

Cele mai cautate produse straine au fost masinile, aparatele, echipamentele si dispozitivele mecanice si electrice (22%), produsele minerale (15%), imbracamintea si materiile textile (15%), produsele chimice (14%) si mijloacele de transport (10%). Nu foarte imbucurator, printre cele mai cerute produse romanesti pe pietele externe sunt, in continuare, foarte multe din cele cu valoare adaugata mica: imbracaminte, incaltaminte, materii textile (33% din total), produse metalurgice (16%) si produse minerale (10%).

"Astfel de cifre nu suna foarte bine, insa e clar ca nu poti opri importurile. Protectionismul aduce in general lucruri rele, pentru ca nu faci decat sa creezi blocaje economice si sa dai nastere unor rentieri locali, care produc fara sa-i intereseze calitatea si pretul", spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). El afirma ca protectionismul in fata marfurilor straine a fost una din cauzele prabusirii sistemului comunist. "Oprirea importurilor poate provoca revolutii", crede Pogonaru. Asta mai ales ca, in multe cazuri, ori nu producem destul, ori producem mai prost sau mai scump decat concurentii din afara.

Cu toate acestea, presedintele AOAR spune ca e posibil ca produsele romanesti sa nu fie "chiar asa de rele", dar sa fie dezavantajate de cursul valutar. si de situatia generala - o economie care si-a intarziat restructurarea, cu o componenta agrara si rurala foarte mare si o lipsa a capacitatii de absorbtie, care nu au cum sa stimuleze productia autohtona.

Si analistul economic Liviu Voinea crede ca "fara importatori, nu se poate". El spune, insa, ca nimeni nu ne impiedica sa avem un control mai strict la vama, acolo unde pentru unele marfuri se declara valori incredibil de mici care duc, in cascada, la plata unor taxe vamale ridicole si la comercializarea pe piata autohtona la preturi fara concurenta. "De asemenea, ar trebui sa ne uitam la sectoarele pietei dominate de produse din import si sa vedem daca preturile au scazut vreun pic de cand a inceput aprecierea leului", afirma Voinea.

Patronul unei firme din Capitala care importa saptamanal 100 de tone de fructe si legume din Grecia, Olanda ori Turcia spune insa ca, cel putin in cazul sau, potentialii competitori interni sunt influentati mai mult de clima si de calitatea scazuta a produselor decat de pret. "Producatorii locali nici macar nu pot acoperi cererea", explica el.

Dracul nu este insa chiar asa de negru. In unele cazuri, cererea de pe piata ii poate face pe importatori sa se converteasca in producatori. "Pana in 2000, suta la suta din marfurile noastre erau importate. Acum, 85% din ce comercializam este produs pe plan intern", spune Cezar Gumeni, directorul general al distribuitorului de ingrediente pentru brutarii, patiserii si cofetarii Zeelandia din Iasi. "Pe masura ce cererea a crescut si s-a justificat investitia intr-o linie de productie, s-a renuntat la importuri. De la firma-mama din Olanda luam tehnologie, know-how si materii prime si ne propunem sa ajungem la suta la suta productie in Romania", explica el.

"Nu poti opri importurile. Protectionismul aduce blocaje economice si da nastere unor rentieri locali, care produc fara sa-i intereseze calitatea si pretul." Florin Pogonaru, presedintele AOAR