Dobanzile la depozite sunt deja real negative, iar la aceasta pierdere se adauga si impozitul de 16%. "Avem o problema", a recunoscut ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, fara a oferi vreo solutie.

Ministrul a lasat problema Bancii Nationale, pentru ca aceasta are sub control politica monetara. Rata economisirii a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, adica 9,4% din PIB, pe primul trimestru, o cifra care ar trebui sa dea fiori factorilor de decizie.

Liberalizarea contului de capital a fortat BNR sa coboare abrupt dobanzile la lei, pentru a descuraja fondurile speculative. Reactia bancilor comerciale a fost prompta, dobanzile au scazut puternic, dar accentul scaderilor a fost pe depozite.

Obisnuite cu profituri frumoase pana acum, bancile au pastrat marjele mari dintre dobanzile active si cele pasive. Asa s-a ajuns ca din cauza dobanzilor (mai) decente la credite sa existe dobanzi la depozite care nu acopera rata inflatiei. Deci o suma tinuta in banca nici macar nu mai e pusa la pastrare, ci la devalorizare.

In momentul incasarii dobanzii vine randul statului sa taxeze "castigul" la 16% din suma bonificata.
Asa se face ca daca depui o suma in banca, la un an pierzi minimum 3% din bani.

"La dobanzile de azi si cu impozitul de 16% orice depozit facut la o banca se erodeaza cu circa 3%. Devine clar ca oamenii vor evita sa mai economiseasca in banci. Foarte multi, insa, vor strange din dinti si isi vor lasa depozitele acolo unde sunt, chiar cu pretul acestei evidente pierderi", ne-a declarat consultantul financiar Bogdan Baltazar.

Bursa si futures, optiuni "exotice" in Romania

Citeste si:

Baltazar crede ca celelalte variante de castig, adica speculatiile imobiliare, cele pe Bursa sau contractele futures, sunt "exotice" in Romania. Publicul larg nu cunoaste aceste instrumente, iar pietele de profil sunt subdezvoltate.

"O solutie de economisire ar fi fondurile de investitii. Dar in conditiile in care bancile ar crea 'familii de fonduri>>. Care sa aiba un fond garant al bancilor, fara risc, un mix de obligatiuni, cu risc variabil si un fond cu risc mare constituit exclusiv din actiuni scoase la joc", a explicat Baltazar.

El crede ca de vina pentru situatia in care s-a ajuns ar fi tot BNR. Pentru ca vrand sa tina inflatia in tintele lansate a decis sa reduca dobanda pe care o da bancilor pentru plasamentele in vistieria sa pana la un actual 1%.

"Bancile nu au cum sa dea dobanzi mai mari de 4 - 5% cand isi plaseaza excesul de bani la o dobanda de 1%. Ar mai fi si marjele mari cu care s-au obisnuit bancile. Dar piata noastra, fie ca ne place sau nu, este necompetitiva. Si, de aceea marjele mari intre dobanzile pasive si cele active se mentin", a aratat Baltazar.

Declaratii alarmante ale presedintelui ARB

"Nu poate decat sa ma bucure faptul ca ministrul Finantelor are aceeasi judecata pe care o am si eu. Sunt multumit ca s-a sesizat in privinta dobanzii la depozitele in lei. Inseamna ca se stie ca s-a ajuns intr-o situatie critica in care trebuie sa se ia masuri. Va fi insa foarte greu. Din pacate, butoanele economiei sunt blocate. Avem o tinta de inflatie de respectat, dar in acelasi timp vrem dobanzi mai mici la credite. Pe de alta parte, FMI cere scaderea deficitului de cont curent. In aceste conditii, va fi dificil de gasit o solutie. Cert este ca a venit momentul ca toti factorii de decizie, adica Ministerul Finantelor, Banca Nationala, Asociatia Romana a Bancilor si alte institutii relevante in aceasta problema sa se intalneasca intr-o zi la o discutie foarte serioasa despre situatia actuala".