"Vita-de-vie este in preinfarct. Inca un an ca asta si face infarct". Asa ne intampina directorul de productie de la Domeniile Ceptura, regiunea Dealu Mare. Bogdan Costachescu dirijeaza o crama mica, dar cu pretentii mari. Elitismul are traditie aici. Proprietarul actual al domeniilor, Dan Balaban, este urmasul lui Ion Balaban, locotenent de armata improprietarit de Casa Regala cu 10 hectare in zona Ceptura. Dupa meritele de pe campul de lupta, strabunicul a devenit celebru datorita vinurilor din crama proprie. Casa Davino recolteaza azi strugurii de pe o suprafata de doar 36 ha si mai cumpara de pe alte 36 ha. Primeaza calitatea. "Suntem singurii care se adreseaza exclusiv segmentului Ho.Re.Ca si magazinelor specializate in vinuri. Nu concuram in supermarketuri, unde vine lume bine imbracata si pleaca cu PET-uri de vin prost, de pe rafturile de jos. Producem putin si asa vrem sa ramana."

Vor produce si mai putin pentru ca, in 2005, situatia e cam la fel ca piatra cu care se trateaza vita, adica vanata. Se vede cu ochiul liber: ca sa intram in vie ne-ar trebui cizme de cauciuc. Ploile au inundat podgoriile si namolul a impiedicat tractoarele sa aplice tratamentele de care vita-de-vie are nevoie. Din cauza vremii nefavorabile, numarul tratamentelor s-a dublat. Ca sa combati bolile si daunatorii cheltuiesti, in conditii normale, 1.200-1.500 euro/ha. Plus banii de elicopter, daca nu se poate cu tractorul. Cine isi pemite elicopter... Cine nu, n-are struguri. Si totusi, vin o sa fie, spune Costachescu. "Nu cred in cresteri semnificative de preturi. O sa fie invazie de vinuri din afara".

Inoxul bate lemnul

Programul SAPARD ar fi o salvare pentru Domeniile Ceptura. Investitiile vechi si cele noi, intr-o crama moderna, tehnologie, laboratoare, spatii de depozitare si replantarea podgoriilor duce totalul proiectelor la un milion de euro.

SAPARD e de baza si la Domeniile Tohani. Doua milioane de euro pentru un combinat de vinificatie. Rezervoare de inox, cuve de inox, storcator de inox. Noul material inlocuieste lemnul pe care astepti sa-l vezi la prelucrarea vinului. Stralucirea inoxului nu exclude problemele, care sunt aceleasi. Cu peste 1.000 de hectare de vie, cei de la Tohani aduna cu greu strugurii, al caror pret a crescut cu 30%. Si inca mai creste. "In vremuri normale, productia era de 800 kg/ha. Acum se va reduce, probabil, la jumatate. Cred ca pretul de producator al vinului va ajunge pe la 40.000 ROL litrul", spune directorul general adjunct de la Tohani, Mihai Patic. Un zambet ca vinul otetit ii traverseaza fata cand intrebam despre ajutorul de 1,5 milioane ROL/ha dat de Ministerul Agriculturii pentru tratarea vitei. "Cu banii astia abia poti face un tratament, si ala incomplet."

Oricum, Tohaniul sta bine. O sa vanda din stoc, are vreo doua milioane de sticle. Speranta cea mare este intr-un baiat de 28 de ani, Sebastian Ghita, un golden-boy din IT. Patronul Asesoft Ploiesti a bagat peste doua milioane de euro in 48% din actiunile Tohaniului. Un pachet egal de actiuni ii ramane vechiului proprietar, Virgil Mandru. Mandru ca a facut o afacere excelenta.

Scumpete ecologista

De doi ani a cumparat magnatul Ovidiu Tender fostul Vinalcool, acum Videlmar Urlati. Considerat demult cel mai mare producator de vin din Prahova, combinatul e lipit de spitalul orasenesc, ca un semn de boala. Utilajele sunt dintr-o epoca apusa, aici nu exista SAPARD. Exista datorii neplatite la bugetul de stat si la cel local. Primaria Urlati deja are sechestru pus pe unele active ale societatii. Vremea proasta toarna si mai multa apa in vinul produs de Videlmar.

La Domeniile Franco-Romane, un om si un caine pazesc strugurii care au devenit marfa rara. Aici se produc vinuri ecologice, majoritatea exportate. Fermierul nu trebuie sa foloseasca, timp de trei ani, substante chimice pe terenul pentru care solicita certificarea. Costurile productiei ecologice pot sari de 50 euro/ha anual. Pentru ca-s ecologici, putem gusta strugurii direct de pe arac. Nu e noroi in vie, apa s-a scurs bine pentru ca podgoriile sunt terasate. Mai la vale viile taranilor baltesc. Norii se aduna din nou pe Dealu Mare. "Ploua placid, ploua stupid, daca mai ploua ma sinucid". Parca Bacovia a scris-o pentru viticultori.

IT Ghita are vita

Citeste si:

Mandru, viticultorul, i-a vandut jumatate din afacere lui Ghita, softistul. Cei doi nu se imbata cu vin: Tohani este mai ales o afacere imobiliara.

Virgil Mandru, proprietar 48% Tohani

Tohani si-a facut asigurare pentru productia de struguri?
In zona asta, 20 milioane ROL/ha asigura partea de lucrari facuta in vie. Noi avem asigurare pentru grindina, foc, inghet timpuriu, adica alte evenimente decat ploi. Grindina n-avem, ca folosim o baterie de rachete antigrindina a Ministerului Agriculturii. Deci nu primim nici un ban de la asigurari. Statul dat o lege prin care producatorii sunt despagubiti pentru pierderile suferite din cauza ploilor abundente.

Situatia dificila v-a facut sa vindeti o parte din afacere?
Trebuie sa ai o firma solida ca sa rezisti socului intrarii in UE. Ori vinzi, ori te asociezi. Se vor inchide multe firme, multi "binevoitori" ne vor pune piedici. Avem exemplul Ungariei: cel mai mare producator de Tokai nu este ungur. Tohani trebuia sa gaseasca un partener dispus sa investeasca intr-o afacere sensibila ca viticultura. Am luat un partener care stie ce inseamna pamantul, Sebastian Ghita, patronul Asesoft, un Bill Gates al Romaniei. Sunt putin invidios: la 28 ani, el are o avere foarte mare si o energie la fel.

De ce n-ati vandut unei firme straine, ca altii din zona Dealu Mare?
Strainii care vin in viticultura romaneasca vor chilipiruri. Partenerul meu a venit in afacere cu o suma mare, pe care putini straini ar fi fost dispusi s-o investeasca (n.r. - doua milioane de euro, prin majorare de capital). Tohani este o mare investitie imobiliara, cu multe active, spatii de productie, vinuri pe stoc vreo doua milioane de sticle, conace, pamanturi. Daca socotim un euro metrul patrat de teren, avem 20 milioane de euro. Vinoteca are peste o 100.000 de sticle si valoreaza alte cateva milioane de euro.

Sebastian Ghita, proprietar 48% Tohani

De ce investiti in viticultura?
Dar ce, credeti ca ei vindeau daca o duceau bine? Partea imobiliara e importanta, va avea o crestere fantastica in scurt timp. Tohani e cea mai dotata intreprindere vini-viticola din tara. Facem acolo un hotel, cu centru de conferinte pentru business, cu fonduri europene.

Cu fonduri SAPARD?
Niciodata antreprenorul roman n-a fost mai bine tratat de catre stat, banci si UE decat in programul SAPARD. E cea mai buna afacere din lume: pui tu un euro, pune si UE un euro. Euro ala al tau il iei prin credit de la banca si garantezi cu bunul pe care il construiesti. Iei banii, ii investesti, recuperezi investitia, returnezi imprumutul. Apoi poti face un profit mai mare, iti face nevasta niste copii, aia fac nepoti si culegeti cu totii struguri prin vie.

De ce sufera viticultorii

- Nu isi asigura productia sau o fac doar simbolic. Sub jumatate din cele peste 5.000 ha compromise in Prahova au fost asigurate. Pierderile din viticultura se ridica astazi la 4.500 mld. ROL. Iar ploile continua.
- Sunt prea multi proprietari. 200.000 ha de vita-de-vie sunt faramitate in circa 1,3 milioane de parcele. Micii proprietari n-au bani pentru tratamentul viilor.
- Cultura vitei-de-vie este printre cele mai scumpe. Presupune cheltuieli de aproximativ 1.200-1.500 euro/ha. Cele mai mari sume se duc pe tratamente impotriva bolilor.
- Pamantul este exploatat ineficient. Un hectar cultivat in Romania aduce un castig de 1.200 euro, comparativ cu peste 8.000 euro in statele UE. Comunitarii produc, in medie, 6.850 kg struguri/ha, fata de 4.900 kg in Romania.