Ieftinirea vine incet

Desi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu se asteapta la o scadere abrupta a dobanzilor pana pe 31 decembrie 2005, realitatea l-ar putea contrazice Dobanzi apropiate ca valoare de cele in valuta am putea avea insa in 1-2 ani.

In ciuda ultimelor masuri luate de BNR pentru limitarea creditarii in valuta, "dresorul" Isarescu se pare ca va avea mult de luptat pentru imblanzirea dobanzilor la lei. Guvernatorul BNR se arata optimist in aceasta privinta insa, anticipand ca "pana la sfarsitul anului dobanzile la creditele in lei vor inregistra o cadere puternica. Nu vreau sa dau cifre, dar acestea vor intra pe palierul corespunzator unei inflatii de 5%".

Optimismul domnului Mugur Isarescu s-ar putea dovedi insa exagerat, iar aceasta afirmatie poate fi sustinuta si daca facem o paralela cu evolutia dobanzilor la imprumuturile in moneda nationala din tarile Europei Centrale. Spre exemplu, in Polonia, stat care este de multe ori luat ca exemplu pentru Romania, in ceea ce priveste evolutia economiei (tara de la Marea Baltica are insa un avans de circa cinci ani fata de Romania) valoarea medie a dobanzilor la creditele in moneda nationala (zlotul) pentru populatie s-a situat intre 12,5% si 11%, in conditiile in care inflatia in Polonia a fost in aceeasi perioada de 4,5-1,4%.

Un caz mult mai interesant este insa cel al Ungariei, datorita similitudinilor cu Romania, in ceea ce priveste evolutia inflatiei, un indicator la care bancherii se uita cu mare atentie atunci cand stabilesc dobanda la depozite si indirect pe cea la credite. Astfel, la inceputul lui 2004, rata inflatiei in tara vecina era de aproximativ 7%, pentru ca un an si jumatate mai tarziu (la 30 iunie 2005) ea sa ajunga la circa 4%. tinand cont de faptul ca pentru acest an BNR se asteapta la o inflatie de 7,5-8% si de una de 5% pentru 2006, am putea spune ca avem un pracurs oarecum asemanator al nivelului inflatiei in cele doua state, cu un decalaj insa de circa doi ani.

Daca ne uitam insa la cum au evoluat dobanzile in Ungaria, in intervalul de timp considerat se poate observa ca la sfarsitul perioadei acestea au scazut in medie cu 2,5% pentru creditele pentru locuinte acordate populatiei (de la 12,5% la 10%) si cu doar 1,5% in cazul creditelor de consum (de la circa 21,5% la 20%). Aplicand reduceri de 2-3%, comparabile cu cele din Ungaria, actualelor dobanzi medii la creditele in lei practicate in Romania, in cazul personelor fizice, vom avea dobanzi de circa 18% pentru creditele de consum si de circa 14% pentru cele destinate achizitionarii sau construirii unei locuinte, valori care sunt inca de circa o data si jumatate - doua ori mai mari, decat cele inregistrate pentru creditele in valuta.

In aceste conditii, se poate afirma ca poate spre sfarsitul anului 2006 am putea avea intr-adevar dobanzi la creditele in lei apropiate de cele ale creditelor in valuta. Iar acest fapt este conditionat cu siguranta si de atingerea tintelor de inflatie pe care Banca Nationala si le-a propus. Trebuie avut insa in vedere ca in conditiile in care inflatia se diminueaza cu un numar mai mic de procente de la an la an, deviatiile de la pragul tinta chiar si cu jumatate de punct procentual vor fi mult serios tratate de mediul bancar si de afaceri, decat in trecut.

Daca este sa ne referim insa la ce vor face bancherii in urmatoarele trei luni este putin probabil ca acestia vor trece la reduceri semnificative de dobanda. In primul rand trebuie avut in considerare ca atragerea depozitelor de la populatie implica o serie de costuri mai mari, decat in cazul in care resursa financiara ar fi fost constituita de un credit extern (majoritatea resurselor ce alimenteaza creditele in valuta au o astfel de provenienta). Costurile mai mari vor determina insa dobanzi mai mari. "Daca vor aparea elemente care sa schimbe structura costurilor pentru creditele in lei am putea sa procedeam la o reducere a dobanzilor. Dar deocamdata nu exista asa ceva. Faptul ca nu vom mai putea acorda mai multe credite in valuta nu influenteaza dobanzile la creditele in lei", declara Razvan Munteanu, vicepresedinte Raiffeisen Bank Romania.

Afirmatia este reluata si de Mihai Bogza, fost viceguvernator BNR si in prezent presedintele unei banci private: Bancpost "Atragerea echivalentului a 10 milioane de euro de la populatie necesita mai multe luni de munca in sucursale, pe cand o banca puternica poate atrage o suma de aceeasi valoare intr-o singura zi printr-o simpla operatiune de trezorerie." In plus, restrangerea posibilitatii pentru banci de a acorda imprumuturi in valuta va afecta profitul, astfel ca pentru a contrabalansa acest efect multe institutii de credit nu vor cobora prea curand dobanzile la creditele in lei.

De aceea, scaderea cu 2-3 puncte procentuale a dobanzii medii la creditele in lei este putin probabil sa se produca pana la sfarsitul anului. Mai degraba, bancile vor raspunde la noile norme ale BNR prin transferul ("vanzarea") unora din creditele din bilant catre bancile mama din Austria, Olanda, Italia, Grecia s.a.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe