Infiintarea zonei metropolitane a Bucurestiului, dupa modelul altor capitale europene precum Roma sau Paris, este o initiativa primita cu entuziasm de oamenii de afaceri, fie ca acestia sunt mici patroni de firme, constructori, furnizori de servicii sau detinatori de agentii imobiliare. Toti considera ca zona metropolitana ar putea sa contribuie la inflorirea investitiilor si la un trai mai bun pentru locuitorii ei.

Marele impediment al realizarii acestui proiect este insa lipsa infrastructurii necesare, in primul rand a infrastructurii de transport. De aceasta se leaga si absenta serviciilor de calitate (invatamant prescolar si scolar, prestatii medicale etc.) in localitatile care vor compune zona metropolitana. Potrivit informatiilor oferite de autoritati, viitoarea zona metropolitana ar include 94 de unitati administrativ-teritoriale (dintre care 84 de comune, opt orase, municipiul Oltenita si municipiul Bucuresti) si s-ar intinde pe un teritoriu de 5.046,1 kilometri patrati. Proiectul zonei a fost elaborat de Centrul de Planificare Metropolitana si Urbana Bucuresti si in curand va fi supus dezbaterii publice.

Un mediu care va favoriza afacerile

Presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, apreciaza ca, fara nici o indoiala, infiintarea zonei metropolitane va avea multiple efecte pozitive asupra crearii si dezvoltarii de IMM-uri, intrucat se vor constitui noi zone de investitii si se vor creiona noi directii de dezvoltare. Efectul va fi cu atat mai amplu cu cat se vor avea in vedere si necesitatile specifice ale firmelor. "O consultare a CNIPMMR, a organizatiilor de IMM-uri este intens benefica si pe acest plan", sustine Nicolescu, care arata ca organizatia sa este gata sa se implice major in acest proiect. Intreprinzatorii mai spun ca, "daca va fi rational conceputa si manageriata profesionist, zona metropolitana va reprezenta ea insasi un mediu zonal favorizant afacerilor. Ea se poate constitui intr-un model national similar celor existente in alte tari".

Spatii mai bune pentru agentii economici

In opinia mai multor oameni de afaceri, dupa infiintarea zonei metropolitane se va putea vorbi despre o "delocalizare" a investitiilor din actualul perimetru al Capitalei, urmata de transferul lor in afara metropolei.

"Consider ca masura infiintarii zonei metropolitane era, in primul rand, o necesitate determinata de dezvoltarea economica a orasului, care impune o localizare specifica pentru o anume industrie. Spre exemplu, in prezent, existenta capacitatilor industriale create inainte de '89 in zone care au devenit rezidentiale dupa 1989 creeaza presiunea ca astfel de industrii sa fie mutate in zona metropolitana, dat fiind, de exemplu, caracterul lor poluant", declara Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

Pogonaru mai sustine ca in zona metropolitana ar trebui separate zonele industriale de cele rezidentiale, cu stabilirea gradului admisibil de poluare in diverse zone industriale. "Acest lucru este benefic mediului de afaceri, intrucat se stabilesc niste reguli clare ale jocului privind dreptul de localizare a industriilor in functie de caracterul lor poluant, evitandu-se, spre exemplu, situatiile din prezent, in care se incearca delocalizarea industriilor poluante prin cresterea taxelor aplicate acestora (fara a exista o regula clara privind diversele taxe aplicate, privind modul cum sunt crescute aceste taxe)", spune presedintele AOAR.

El invoca necesitatea adoptarii dintru inceput a unor reguli clare de zonare a industriilor, astfel incat delocalizarea investitiilor din Bucuresti sa nu devina haotica si chiar periculoasa.

Presedintele CNIMPPR, Ovidiu Nicolescu, arata ca, in mod natural, crearea zonei metropolitane va modifica numarul, structura si amplasarea agentilor economici din Bucuresti si judetul Ilfov. Astfel - spune Ovidiu Nicolescu - o parte dintre agentii economici care functioneaza in prezent in Bucuresti in conditii improprii vor migra in zona metropolitana. "In plus, respectarea cerintelor ecologice impuse de apartenenta la Uniunea Europeana va avea acelasi efect pentru alti agenti economici. Concomitent insa, pe o parte dintre locatiile parasite din Bucuresti se vor crea alte afaceri sau se vor dezvolta zone de locuinte", afirma presedintele CNIMPPR.

Semnale pozitive

Citeste si:

In opinia lui Alexandru Petrescu, director la agentia de consultanta imobiliara ESOP, proiectul de infiintare a zonei metropolitane este necesar, deoarece multi locuitori ai Bucurestiului vor sa iasa din blocurile-cutiute si sa aiba mai mult spatiu si conditii decente de locuit. "Faptul ca pe langa Capitala s-au construit deja noi cartiere de locuit (precum in Balotesti, Rosu, Mogosoaia si Ciorogarla) este un semnal ca se intampla ceva chiar fara sprijinul autoritatilor", spune Petrescu.

Principalele probleme pe care trebuie sa le rezolve autoritatile in cazul zonei metropolitane sunt construirea infrastructurii de transport si dezvoltarea serviciilor publice (scoli, gradinite, servicii medicale etc.). Astfel, in opinia lui Alexandru Petrescu, ar trebui sa fie urmat exemplul altor metropole europene, astfel incat Bucurestiul sa fie legat de zona metropolitana prin trenuri si metrouri usoare de mare viteza, care sa asigure deplasarea localnicilor. Existenta infrastructurii de transport va contribui apoi la atragerea in zona metropolitana a investitorilor institutionali privati, precum si a mai multor persoane fizice care doresc sa-si ridice aici locuinte.

Faptul ca toate strategiile de dezvoltare pe termen lung depind de infrastructura este relevat si de presedintele Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI), Liviu Ureche. El arata ca "atat timp cat va exista implicare din partea autoritatilor referitoare la un minimum de infrastructura care sa vizeze zonele de dezvoltare imobiliara, acest proiect poate fi stimulativ pentru investitori". Presedintele ARAI mai apreciaza ca este firesc ca piata imobiliara sa cunoasca o crestere in viitoarele zone de dezvoltare, dar acest lucru nu va fi posibil decat cu sprijinul autoritatilor.

Ionel Petrache, patron al unei firme de constructii care activeaza in judetul Ilfov, spune ca infiintarea zonei metropolitane va genera o explozie a constructiilor de locuinte si de sedii de firme in comunele care acum apartin judetului Ilfov. "Dezvoltarea constructiilor este motorul economiei. Nu numai firmele de profil vor avea de castigat, ci si producatorii de materiale de constructie", sustine Petrache.

Grupuri de lobby

Mai multe grupuri de cetateni si investitori interesati de punerea in practica a proiectului zonei metropolitane si-au constituit deja grupuri de lobby pentru promovarea zonelor lor. Deocamdata, activitatea se desfasoara pe Internet. Astfel, demersurile de infiintare a zonei metropolitane, precum si o serie de harti cu aceasta pot fi consultate la adresa www.zmb.ro. Un alt site interesant este www.snagov.ro, care promoveaza o serie de localitati situate in zona de nord a Capitalei, precum Snagov, Gruiu, Ciolpani, Moara Vlasiei si Peris. Dezvoltarea zonei de sud a Capitalei este sustinuta de site-ul www.satul-european.ro, care promoveaza in principal localitatea Comana, din judetul Giurgiu.

Parteneriatul public-privat, o solutie

Investitorii mici si mijlocii recomanda utilizarea tuturor categoriilor de finantare pentru ca zona metropolitana sa se dezvolte rapid si la parametri de functionalitate si performanta moderni. "In opinia noastra, este necesara o strategie de finantare, elaborata de administratia locala impreuna cu reprezentantii comunitatii de afaceri, care sa stabileasca cele mai eficiente cai de finantare, cu maximum de efecte economice si sociale pentru agentii economici si populatie. In acest context, realizarea de parteneriate public-private este esentiala", sustine Ovidiu Nicolescu.

La randul sau, presedintele AOAR arata ca infrastructura zonei metropolitane trebuie realizata prin investitii finantate de stat: "Acest lucru poate sa fie realizat numai prin investitii finantate de stat in infrastructura specifica pentru atragerea unui anumit tip de industrii, parcuri industriale in parteneriat public-privat".

Reteaua de alimentare cu apa poate fi extinsa

Conducerea societatii Apa Nova, cea care se ocupa de alimentarea cu apa a consumatorilor din Bucuresti, s-a aratat interesata de extinderea retelelor in zona metropolitana. "In prezent, prevederile contractului de concesiune stabilesc un perimetru concesionat ce corespunde limitelor administrativ-geografice ale municipiului Bucuresti. Aceste limite pot fi largite cu acordul partilor: Primaria Municipiului Bucuresti si Apa Nova Bucuresti. Capacitatea de productie a statiilor de captare-tratare de la Arcuda, Rosu si in curand Crivina ne permite sa facem fata dezvoltarii zonei metropolitane a Bucurestiului pentru o perioada de mai multe zeci de ani, cu atat mai mult cu cat consumatorii sunt din ce in ce mai vigilenti si economi in gestiunea apei, constientizand valoarea apei si necesitatea protectiei mediului", a declarat Andreas Baude, directorul general al Apa Nova.