Reprezentantii bancilor spera sa convinga BNR sa nu blocheze creditele in valuta, care reprezinta peste jumatate din activitatea lor

Bancherii au ramas consternati cand au aflat de intentiile bancii centrale de a pune brusc frana la creditele in valuta. Joi, in Consiliul de Administratie al BNR, s-a discutat despre interzicerea acordarii de noi imprumuturi in euro sau dolari aplicata bancilor care au deja in portofoliu credite in alte monede decat leu, de 2,5 ori mai mari ca fondurile proprii.

Reprezentatii bancilor spera ca vor reusi sa convinga BNR sa nu ia masuri atat de drastice in cadrul negocierilor programate pentru saptamana viitoare. "Nu am nici un comentariu de facut inca. Banca centrala n-a luat deocamdata vreo decizie. Asteptam discutiile de saptamana viitoare, din cadrul Asociatiei Romane a Bancilor (ARB)", ne-a declarat Dan Pascariu, vicepresedintele ARB si presedintele HVB Romania.

Efecte dramatice

Daca bancherii se tem sa vorbeasca deschis despre efectele limitarii bruste a creditelor in valuta, analistii care nu sunt direct implicati in activitatea bancara sunt mult mai transanti. "Daca se confirma datele care au ajuns informal la opinia publica, mi se pare o masura excesiva", spune Bogdan Baltazar, asociat in firma de consultanta BBP si fost presedinte al BRD - Groupe Societe Generale. "Ar avea efecte negative dincolo de bancile comerciale. Un calcul rapid ne arata ca intreaga activitate de creditare a unei banci nu poate depasi de opt ori fondurile proprii. Or, majoritatea bancilor au de cinci ori imprumuturi in valuta. Practic, se taie la jumatate creditarea in valuta. Vor exista consecinte nefaste. Bancile isi vor indruma clientii spre alte institutii. Bancile-mama, spre exemplu. Nu vor avea de suferit multinationalele, ci IMM-urile romanesti de care nu prea s-a auzit la Paris sau la Viena", avertizeaza Baltazar.

O alta problema ce va iesi din cutia Pandorei odata cu luarea deciziei de limitare a creditelor in valuta in functie de fondurile proprii ale bancilor este posibilitatea ca institutiile de credit sa ceara banii inapoi mai repede. "In functie de perioadele de tranzitie acordate, exista riscul sa se puna presiune pe clienti sa ramburseze creditele mai devreme", spune Baltazar.

Bancherii vor profit,nu stabilitate

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a replicat ieri ferm ca principalul obiectiv al bancii centrale vizeaza stabilitatea preturilor si cea financiara, iar pentru a atinge aceste tinte se vor lua orice masuri, chiar daca acestea implica restrictii de acordare a creditelor in valuta. "Desigur, ramanem partenerul bancilor comerciale, dar avem obiective diferite. Bancile comerciale urmaresc obtinerea profitului, iar pentru asta sunt gata sa scoata bani din piatra seaca. Conform legii, BNR urmareste stabilitatea interna a preturilor si stabilitatea financiara. Din acest punct de vedere, cresterea creditului in valuta in Romania la peste doua treimi din totalul imprumuturilor acordate nu mai este un lucru cu care sa glumim. Nu trebuie sa descoperim roata carului. Exemplul altor tari, cum ar fi cele din Asia, arata riscul mare de criza financiara asociat cu explozia creditului in valuta", a spus Isarescu, citat de Mediafax.

Posibila criza financiara

Oficialul a mai aratat ca BNR nu intentioneaza altceva decat sa limiteze cresterea creditelor in valuta, pentru a preveni eventuale crize, ceea ce este si in interesul bancilor. "O caracteristica a acestor crize este ca se manifesta ca o reactie in lant. In momentul in care se declanseaza, efectul se propaga rapid si apoi orice interventie devine tardiva. BNR isi ia in serios obiectivul privind stabilitatea financiara si actioneaza proactiv pentru descurajarea creditului in valuta care a ajuns la limita stabilitatii financiare. Trebuie sa repet insa ca acest lucru nu inseamna nicidecum omorarea creditului in valuta sau prohibirea lui, ci numai aducerea lui in limite prudentiale. Cu alte cuvinte, urmarim acest obiectiv de durata, care este chiar in interesul bancilor comericale si al bancherilor, chiar daca unii dintre ei tipa ca din gura de sarpe ca nu le place", a mai precizat guvernatorul BNR.

Istoricul restrictiilor

Este a treia oara de la inceputul anului cand BNR incearca sa franeze imprumuturile in valuta. Anterior, la finele lui iulie, banca centrala a modificat conditiile de creditare, facandu-le mai restrictive. Efectele acestei decizii se vor resimti de luni, 29 august, cand institutiile bancare vor respinge cererile pentru noi credite ale romanilor care platesc deja rate in valoare de 40% din venitul net al familiei. Si atunci, BNR a luat mai intai decizia la insistentele FMI si apoi a comunicat-o bancilor. In urma negocierilor cu Asociatia Romana a Bancilor, nu s-a schimbat mare lucru. Doar ca in randul garantiilor a fost acceptata
si asigurarea, modificandu-se totodata si notiunea de familie a debitorului. Restrictiile au ramas insa.

O a doua masura de limitare a creditelor, de data aceasta cu dedicatie pentru imprumuturile in valuta, a fost majorarea rezervelor minime obligatorii in valuta, de la 0% la 30%. Prin aceasta masura, luata din nou fara consultarea bancilor, institutiile de credit s-au trezit nevoite sa blocheze 30% din fonduri la BNR, bani pe care altfel i-ar fi plasat in credite.

5 miliarde euro au intrat in ultimele 12-14 luni in conturile bancilor comerciale pentru creditele in valuta


Despre autor:

Evenimentul Zilei

Sursa: Evenimentul Zilei


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.