Jaf de 24 de carate la Rosia Montana

Tinta cercetarilor, deocamdata, este omul de afaceri Frank Timis, cel care in vara anului 1997 a reusit sa convinga anumite regii miniere si societati comerciale de stat din domeniu sa se asocieze cu el pentru exploatarea minei de la Rosia Montana. Cine castiga in toata aceasta afacere? Aceasta este intrebarea. Raspunsul sta in succesiunea de contracte, anexe la contracte si metodele de permutare a unor "inginerii" in domeniu.

Asocierea a fost, de la bun inceput, net dezavantajoasa pentru statul roman, si i-a permis lui Frank Timis ca, prin intermediul firmei sale "Gabriel Resources Limited" din insula Jersey, Channel Islands, Marea Britanie (paradis fiscal), sa detina controlul absolut al afacerii si, in consecinta, "partea leului" din afacere. "Ambitiosul" proiect a provocat pana in prezent un adevarat dezastru ecologic in zona, intrucat exploatarea foloseste metoda extractiei cu cianuri. Dar, in Romania, probleme majore care tin de mediu, normele si standardele europene, sunt ocolite, daca nu chiar calcate in picioare cand e vorba de o gramada de bani. In aceste conditii, sanatatea oamenilor devine prioritara doar dupa ce ar incepe sa se numere, in timp, decesele.

Dupa incidentul din 2000, cand la exploatarea miniera din Baia Mare s-a produs o scurgere cu cianuri, care a afectat si tara vecina, Ungaria, organizatia "Greenpeace" si alte foruri au clamat insistent sistarea exploatarilor la Rosia Montana.

Astazi, cele doua tabere, pro si contra exploatarii, isi disputa avantajele si neajunsurile. Afaceristii de la Rosia Montana bat moneda pe locurile de munca create, in timp ce partile adverse sustin ca statul este jefuit sistematic, ca zona e distrusa, iar banii obtinuti pe aurul si argintul extras iau calea strainatatii, intrucat 80% din profituri revin firmei engleze a lui Frank Timis, care isi transporta milioanele de dolari obtinute in bancile din afara tarii.

Organele de cercetare penala verifica in prezent mai multe piste. Pe de o parte, legalitatea asocierii dintre firma englezeasca a lui Frank Timis si firmele de stat, care dezavantajeaza statul; pe de alta parte, listarea actiunilor SC "Rosia Montana Gold Corporation" SA din localitatea Rosia Montana-Alba la Bursa de metale pretioase din Vancouver-Canada in baza unui proiect de contract, care - sustin surse avizate - i-a permis lui Frank Timis sa adune imensa suma de 75 milioane de dolari. Din cauza acestei listari la bursa, care a atras substantiale fonduri de la persoane din mai multe state, autoritatile romane se afla intr-o mare dilema.

In cazul unei eventuale interventii pentru smulgerea zacamantului din ghearele lui Frank Timis, mai precis a rezilierii contractului de asociere pe motive de ilegalitati savarsite de anumiti functionari romani cu prilejul perfectarii asocierii, este foarte probabila declansarea unui scandal international de pe urma caruia statul roman s-ar putea trezi cu obligarea la plata unor imense despagubiri, de ordinul zecilor de milioane de dolari, date fiind sumele investite de jucatorii bursieri din SUA si Canada.

Intr-un raport al unui serviciu secret se argumenteaza faptul ca listarea actiunilor SC "Rosia Montana Gold Corporation" SA a fost facuta de Frank Timis inainte ca aceasta societate sa se fi infiintat, mai precis cand contractul de societate se afla, cum am aratat mai sus, in faza de proiect.

Anterior listarii la Bursa de metale pretioase din Vancouver-Canada, au existat indicii ca un ofiter superior din MApN-Directia Topografica Militara ar fi comis infractiuni la siguranta nationala, vanzand informatii secrete despre bogatia zacamintelor din zona. Serviciul Roman de Informatii a sesizat Parchetul Militar cu privire la "actele de coruptie" in care a fost implicat ofiterul respectiv, care "a desfasurat activitati extrem de complexe, de culegere a unor date topometrice si topografice, videorame si fotograme ale zonei Rosia Montana, in care se aflau si obiective militare".

Cercetarile au fost derulate la nivelul Sectiei Parchetelor Militare, care in final, pe motiv ca intre timp s-au declasificat informatiile furnizate de ofiterul MApN (n.r. - desi la data savarsirii faptei era vorba de informatii clasificate, deci acest fapt conta!). Anchetatorii militari au dispus neinceperea urmaririi penale, in pofida faptului ca in speta s-au identificat "indicii temeinice privind savarsirea unor acte de coruptie, inselaciune, abuz in serviciu, fals si uz de fals", cauza fiind disjunsa si pasata la PNA. Parchetul lui Ioan Amarie s-a spalat insa pe maini cu dosarul si l-a declinat la noua directie din Parchetul Inaltei Curti, DIICOT, cu toate ca, asa cum se constatase deja, ofiterul cercetat isi daduse frumusel demisia si plecase pe o functie de director si pe bani mai "stralucitori" taman la firma lui Frank Timis-"Gabriel Resources".

Bazele acestei "mine de aur" pentru afaceristii care au ochit zona cea mai stralucitoare a tarii, unde se stie ca oamenii iau pamant in mana si raman printre degete cu "graunte" de metal pretios, au fost puse odata cu privatizarea Institutului de Cercetari Geologice si Mineralogie, in 1995.

Astfel s-a ajuns in posesia unor date si informatii extrem de pretioase privind resursele mineraliere din zona, care se aflau in administrarea Regiei Aurului si Cuprului Deva, care apartinea de Ministerul Industriilor si Comertului. Activitatea minei Rosia Montana se afla in debuseu, fiind mereu nevoie de subventia statului pentru mentinerea pe linia de plutire. Fostul secretar de stat din ministerul de resort, Ioan Gaf Deac, care in 1996 a fost numit ambasador al Romaniei in Australia, si-a intersectat destinul cu cel al australianului de origine romana Frank Timis si, pe aceasta filiera, omul de afaceri a primit recomandari la institutiile statului roman care diriguiau mineritul.

Ca un facut, firma lui Frank Timis - "Gabriel Resources Limited" din Insula Jersey-Channel Islands din Marea Britanie (n.r. - paradis fiscal) a reusit sa incheie repejor un proiect de contract de societate cu Regia Autonoma a Cuprului Deva, pentru crearea unei societati comerciale mixte cu principal obiect de activitate: exploatarea zacamantului aurifer de la Rosia Montana, in suprafata de 12 km patrati.

Astfel, in proiect s-a decis la 03.06.1997 constituirea societatii "Euro Gold Resources" SA, in care actionari sa fie urmatorii: "Gabriel Resources Ltd" - 65% actiuni; RA Cuprului Deva - 33,8%; "Minexfor" SA Deva - 0,5%; "Cepromin" SA Deva - 0,5%; UPSRUEEM SA Petrosani - 0,2%. Firma lui Timis a venit in afacere cu un capital de 1,3 miliarde lei, pentru cele 65% actiuni, intrucat functionari "interesati" ai partii romane au evaluat patrimoniul minei Rosia Montana la infirma suma de 1,5 miliarde lei. Desi proiectul nu constituia un contract de societate, acesta a fost autentificat la notar la 11.06.1997 si folosit de artizanii afacerii pentru inregistrarea SC "Euro Gold Resources" SA, cu sediul in Deva.

La scurt timp, la 11.06.1997, trei dintre firmele de stat au fost eliminate din afacere, noua structura a actionariatului fiind: "Gabriel Resources Ltd" - 65% actiuni; RA Cuprului Deva - 33,8%; Cartel BAU SA Cluj - 0,4%; "Floricon" SA Deva - 0,4%; "Comat Trading" SA Bistrita - 0,4%. La 11.11.1999, printr-un nou act aditional, cota de participare a "Gabriel Resources Ltd" a fost majorata la 80%, prin diminuarea cotelor celorlalti asociati, pe motiv de "compensare fata de Gabriel Resources Ltd" pentru costuri investitii, iar prin actul aditional din 28.01.2000 denumirea societatii a fost schimbata din "Euro Gold Resources" SA in actuala denumire - SC "Rosia Montana Gold Corporation" SA, cu sediul in localitatea Rosia Montana. Asa a ajuns Frank Timis sa puna stapanire pe ceea ce el a numit cel mai mare zacamant aurifer din Europa, cu toate ca, in fapt si in drept, mina s-a aflat si se afla inca in patrimoniul statului.

In paralel cu derularea exploatarii, pe parcursul anilor 1999-2000, perimetrul de exploatare al minei Rosia Montana a fost marit de la 12 km patrati, cat a masurat in ultimii 100 de ani, la 22 de km patrati, iar apoi s-a extins brusc la 42,3 km patrati. Zona de exploatare s-a largit considerabil fara ca acest lucru sa se reflecteze in proiectul contractului de asociere, partea romana ramanand tot la cota de 20% din actiuni, adica la "piciorul broastei". Marirea perimetrului de exploatare s-a facut, sustin rapoartele secrete prin "presiuni fata de Agentia Nationala a Resurselor Minerale, pentru acordarea exploatarii fara licitatie".

Mai trebuie adaugat ca notele serviciilor secrete, inaintate organelor de urmarire penala, releva faptul ca firma controlata de Frank Timis a trimis in Australia o cantitate de 80 de tone de minereu, pentru a fi expertizat de specialisti in privinta potentialului de aur si argint, in vederea atragerii unor investitori. Mostrele trimise au convins, desi sunt indicii ca "minereurile in discutie provin din foraje executate in localitati virgine din afara perimetrului de 12 km al minei".

Pe baza contractului de asociere si a expertizei obtinute, compania lui Frank Timis a obtinut un credit de 3 milioane USD de la o filiala a Bancii Rotchild USA, bani cu care a lansat exploatarea. Aceleasi documente arata ca australianul Timis a cotat actiunile SC "Rosia Montana Gold Corporation" SA la Bursa de metale pretioase din Vancouver-Canada, inainte ca societatea sa fi fost infiintata, reusind pe baza reclamei facute sa obtina o crestere spectaculoasa, care a adus in proprietatea lui "Gabriel Resources Ltd" un beneficiu de circa 75 milioane USD.

Acesta este, de altfel, si motivul pentru care, desi afacerea e cunoscuta la toate nivelurile de decizie ale statului, anumiti factori de decizie se codesc sa ia masuri, intrucat o eventuala reziliere a paguboasei asocieri pentru stat, ar putea produce un scandal international si ar putea determina statul roman sa plateasca despagubiri de zeci de milioane de dolari investitorilor de la bursa, din SUA si Canada.

Zacamantul de la Rosia Montana a produs la ultima campanie electorala dezbateri aprinse intre PSD si Alianta. Mai ales ca se aprecieaza ca mina ar putea da 300 tone de aur si 1.300 tone de argint in urmatorii 15 ani. Pentru intelegerea acestor cantitati, precizam ca rezerva totala de aur a BNR este de circa 100 de tone de aur. De partea PSD, fostul premier Adrian Nastase s-a aratat contrariat, declarand ca "Aurul asta va merge in alte parti pentru ca este vorba de investitii pe care le vor face altii si nu vor lasa aurul aici. Din contra, vor lua aurul si vor lasa cianura aici! Eu nu cred in proiectul acesta si nu l-am sustinut, ca sa fie foarte clar!"

La polul opus s-a situat actualul presedinte al Romaniei Traian Basescu, care in repetate randuri, in timpul campaniei electorale a sustinut ca "Dupa informatiile pe care le am, Rosia Montana este o necesitate, prin valoarea proiectului si a alternativelor de locuri de munca create in zona". Basescu a mai precizat ca proiectul trebuie sa vizeze refacerea mediului in zona afectata si ca acesta reprezinta "un proiect de aducere a bunastarii in Tara Motilor".

Procurorii DIICOT urmaresc in prezent mai multe piste. In primul rand dedesubturile asocierii, in mod evident paguboasa pentru stat. Daca aceste cantitati de aur vehiculate a exista in zona sunt reale, cu atat mai mare apare prejudiciul produs partii romane. Doar in cazul in care aurul nu ar fi prezent in cantitatile apreciate pe studiul de fezabilitate, ar fi posibil sa ne aflam in fata unei pacaleli trase australienilor si jucatorilor bursieri unde au fost cotate actiunile, in scopul obtinerii unor profituri grase. Cu atat mai mult cu cat listarea la bursa canadiana a actiunilor SC "Rosia Montana Gold Corporation" SA.

Nota serviciilor secrete aprecieaza ca "faptele lui Frank Timis de a lista la Bursa de metale pretioase actiunile unei societati inexistente in drept, prin fals si uz de fals, constituie, in spatiul nord-american infractiuni federale grav pedepsite (...)

Se pare ca in prezent Frank Timis si-a cesionat o mare parte din actiunile detinute la "Rosia Montana Gold Corporation" unei firme canadiene cu specific minier, importantele resurse financiare obtinute fiind dirijate partial pentru cumpararea RAFO Onesti". Iata, asadar, ca afacerea "Rosia Montana" nu este deloc simpla si nici curata.

Romania este o tara bogata, dar pana acum, ca si in afacerea "Transgold", care priveste decantarea sterilului de la Baia Mare de metalele pretioase, profitul mare este al celor care au stiut sa jongleze cu anexele la contracte si nu al statului. In extenso, e vorba pana la urma, de buzunarele cetatenilor, al caror nivel de trai creste doar, noaptea, in vis.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe