Jocurile in retea sint un fenomen studiat deja de sociologi. Ei bine, pasiunea pentru un joc poate ajunge pina intr-acolo incit participantii sa vrea sa-si cumpere succesul pe bani. In cazul citorva jocuri care permit conversia banilor reali in bani virtuali, s-a creat o adevarata piata neagra, in valoare de doua sute de milioane de dolari. Ziarul britanic "The Guardian" a descoperit o tranzactie-record. 26.500 de dolari pentru o insula care nu exista in realitate, ci doar intr-un joc numit Project Entropia.

Ei bine, cumparatorul, un australian de 22 de ani pe nume David Souter, a reusit deja sa-si amortizeze 9.000 de dolari din investitie in doar jumatate de an. "Insula ofera doua forme de venit: una o constituie vinzarea de proprietati imobiliare, forma care aduce de altfel cele mai mari incasari", a declarat Souter pentru "The Guardian". "Daca iei in considerare pretul pentru fiecare proprietate, care variaza intre 450-550 de dolari, si il inmultesti cu 60, atunci vei vedea ca vei cistiga mai mult decit pretul platit initial pentru achizitionarea insulei", a explicat posesorul insulei virtuale.

100 de dolari pe zi

Posibilitatea de-a obtine profituri a facut din jocurile de strategie in retea o adevarata industrie. Firme special create functioneaza in Statele Unite, dar jucatorii se afla si in tari cum ar fi Coreea de Sud, China sau chiar Romania, arata ziarul canadian "Globe and Mail". Angajatii sau asociatii acestora joaca special pentru a colecta activele tranzactionabile si le vind apoi in profit. Pe site-ul de licitatii e-bay se gasesc peste 20.000 de anunturi. Se vind sabii, amulete, steaguri de lupta etc. Nici unul dintre aceste obiecte nu exista in realitate si toate sint utile exclusiv in joc. Cu toate acestea, jucatorii ajung sa cistige chiar si 100 de dolari pe zi. Internet Gaming Entertainment este unul dintre cei mai mari "brokeri" din lume pentru jocurile RPG. Cu sediul central in New York, compania si-a dezvoltat subsidiare in tari ca Mexic si chiar Romania. Cei 200 de angajati ai companiei americane sint platiti ca sa-si petreaca ziua de lucru jucindu-se.

Producatorii vor cota din profituri

Desi majoritatea comertului de acest tip este semiclandestin, producatorii jocurilor incep sa vada si ei oportunitatile de profit. Cei de la Sony - care au produs jocurile EverQuest - au introdus, in urma cu citeva luni, un sistem prin care aceste licitatii sa se faca folosind un site propriu, creat pentru acest scop: Station Exchange. Noul sistem va permite companiei sa retina si un anumit procent din valoarea operatiunilor de vinzare-cumparare care au loc pe acest site.

Locul 77 la PIB

Profesorul Edward Castranova, de la California State University at Fullerton, a studiat indeaproape fenomenul economic din cel mai cunoscut joc de profil, Everquest. In 2002, produsul intern brut al lumii virtuale, care in joc se numeste Norrath, a fost de 2.266 dolari pe cap de locuitor. Astfel, Norrath ar fi pe locul 77 intre tarile lumii, cu putin dupa Romania. "Locuitorii" acumuleaza in medie cite 3,42 dolari pe ora. Everquest are aproape jumatate de milion de utilizatori inregistrati, iar in medie 60.000 sint prezenti in retea in orice moment.

Jocurile din care se fac bani

EverQuest II (www.everquest2.com)

Citeste si:

Inscrierea costa 63 de dolari americani. Plata lunara este de 17 dolari. Poti vinde diferite item-uri cu 110 dolari.

World of Warcraft (www.wow-europe.com)

Taxe de inscriere: 63 de dolari. Abonamentul pe luna: 16 dolari. Jucatorii pot vinde 3.000 de credite de aur cu 420 de dolari.

City of Heroes (www.cityofheroes.com)

Aceleasi taxe ca si la World of Warcraft. Pentru armele virtuale, pretul de licitatie este de 635 de dolari.

Lineage II (www.lineage2.com)

Inscriere: 54 de dolari, abonament lunar: 16 dolari. Un character din joc poate fi vindut cu 635 de dolari.

Profiturile mari ii sperie pe investitorii reali

Din punctul de vedere al fezabilitatii investitiei, jocurile reprezinta sisteme economice aflate intr-un stadiu de crestere rapida. Aproape ca intr-un joc piramidal, jucatorii vechi profita de pe urma nou-venitilor. Spre deosebire insa de escrocheriile financiare, acest tip de sistem este unul care se adapteaza permanent, astfel incit daca sumele intrate se plafoneaza, cel mult dispar profiturile. Speculatorii de pe pietele reale se arata insa reticenti fata de joc.

"Jocurile virtuale de tip piramidal nu sint o noutate in Europa. Personal cred ca vor avea o viata scurta, deoarece depind foarte mult de citi competitori sint inscrisi in acest joc. Mai mult, neavind la baza o analiza economica, multi ocolesc astfel de jocuri", sustine Emil Ogica, vicepresedintele firmei de consultanta financiara KTD Invest. Leo Gherghina, partener la fondul de investitii Baring Corilius Private Equity in Romania, este la rindul sau prudent. "Riscurile sint foarte mari plus ca nu ai garantia ca daca vei cistiga vei si primi banii", sustine Gherghina.