Bancherii care nu au facut imprumuturi la alte institutii straine sunt azi fericiti: costurile utilizarii de catre banci ale unor fonduri din strainatate cresc treptat, pe masura ce BNR cere o crestere a rezervelor pe care bancile cu astfel de imprumuturi trebuie sa le depuna la trezoreria centrala. Este vorba de fondurile atrase de banci cu o scadenta mai mare de doi ani, care de obicei vin fie de la bancile mari care au divizii si in Romania, fie din alte surse.

Masura cresterii rezervelor obligatorii nu este noua: BNR a anuntat-o inca din luna iulie, dar pana acum efectele ei nu s-au regasit in vreo ridicare a dobanzilor la creditele in valuta. Masura prevede o reducere a ratei rezervelor minime obligatorii pentru imprumuturile luate de banci in lei cu scadenta mai mica de doi ani de la 18% la 16% si o extinderea treptata a aplicarii ratei rezervelor minime obligatorii de 30% asupra tuturor creditelor luate de bancile din Romania in valuta, de la alte institutii bancare, fie din tara, fie externe, cu scadenta mai mare de doi ani.

"Nu toate bancile au linii de finantare atrase de la bancile straine, iar cele care nu au astfel de finantari nu ar trebui sa majoreze nici o dobanda pentru creditele in valuta. Unele banci, care au astfel de sume externe atrase, dar la un nivel mic, vor putea sa suporte cheltuielile fara a majora dobanzile", spune Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) si vicepresedinte Alpha Bank.

Bancile cu imprumuturi mari luate de la institutiile straine vor putea opta, insa, intre a majora dobanzile, si deci a arunca noul cost pe spatele clientilor, sau a prefera sa pastreze atractivitatea dobanzilor mici prentru clientii si sa micsoreze marjele de profit, a explicat Ghetea. "De aici apare o diversitate de situatii, insa personal nu cred ca dobanzile la creditele in valuta ar trebui majorate cu mai mult de 0,5%," spune Ghetea. "La nivelul global al sistemului bancar, insa, se asteapta o crestere a dobanzilor", spune Ghetea.

Citeste si:

Alpha Bank nu a decis deocamdata sa majoreze vreo dobanda, a adaugat vicepresedintele bancii. Robert Rekkers, presedintele Bancii Transilvania, spune ca tendinta este de a creste dobanda si din cauza miscarilor de pe pietele internationale. "Nu am luat inca nici o decizie, insa cresterea dobanzii va fi influentata si de factori externi - miercuri Rezerva Federala (banca centrala a SUA) a decis cresterea dobanzii cu 0.25%", a spus Rekkers, lasand sa se inteleaga ca Transilvania ar majora in curand ratele dobanzii. Nici UniCredit nu a luat inca o decizie in ceea ce priveste majorarea dobanzilor. Banca de sorginte italiana a anuntat nu mai departe de saptamana trecuta o diminuare a dobanzii, insa pentru creditele ipotecare si imobiliare. Directorul diviziei de Politici de Creditare a UniCredit, Dragos Cabat, ne-a declarat insa ca este de asteptat ca majoritatea bancilor sa adopte o crestere de 0,5% pentru creditele in valuta, dar si pentru cele in lei, de 0,5-1%, ca urmare a recentei majorari a dobanzilor BNR la 8,5%. Cabat spune ca si la depozite este de asteptat ca dobanda sa "sara," intrucat economiile populatiei sunt in prezent retribuite cu dobanzi aflate sub rata inflatiei, (numite si dobanzi real-negative). Cabat considera, si ca tinta de inflatie calculata de BNR la 8% pentru acest an va fi depasita usor, cu 0,2-0,3%.

BCR nu a decis vreo modificare a dobanzilor, si este greu de crezut ca o va face cat de curand, intrucat nu are multe fonduri atrase din exterior, spune purtatorul de cuvant al institutiei, Corneliu Cojocaru. "In procesul de crestere a dobanzii intervine politica fiecarei banci, care depinde de foarte multi factori, cum ar fi costurile resurselor atrase sau statutul pietei", spune Cojocaru. Multe banci, probabil cu marje de profit mari de indeplinit, au decis pentru depozite dobanzi foarte joase, insa si plaja dobanzilor la credite este azi foarte mare, a explicat Cojocaru. "Este de asteptat ca unele banci care vor sa castige cote mai mari de piata sau dispun de resurse sa nu majoreze dobanzile, mai ales daca marjele de profit corespund cu tintele impuse de actionariat sau de conducere. Multe banci probabil ca vor creste rata dobanzii pentru creditele in valuta, din cauza cresterii costurilor resurselor, insa numai treptat, si nu pentru toate produsele", a adaugat Cojocaru.

Masurile luate de BNR la 8 iulie 2005

BNR a prevazut o reducerea a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei cu scadenta mai mica de doi ani de la 18 la suta la 16 la suta si o extinderea graduala a aplicarii ratei rezervelor minime obligatorii de 30 la suta asupra tuturor pasivelor in valuta cu scadenta mai mare de doi ani. Aceasta masura se va implementa in doua etape: aplicarea, incepand cu perioada de aplicare 24 iulie - 23 august 2005, a unei rate de 15 la suta pentru pasivele in valuta cu scadenta mai mare de doi ani atrase inainte de 23 februarie 2005 inclusiv, si a unei rate de 30 la suta incepand cu perioada de aplicare 24 august - 23 septembrie 2005 pentru pasivele mentionate anterior.