Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) ar putea negocia cu patronii combinatului siderurgic Sidex de la Galati modificarea contractului de privatizare incheiat in urma cu trei ani. Conducerea AVAS a confirmat ieri ca, in ianuarie 2005, va discuta cu grupul LNM ISPAT incheierea unui act aditional care sa reflecte ultimele schimbari din strategia de restructurare a siderurgiei romanesti. Ca sa poata incheia negocierile pentru capitolul "Concurenta", autoritatile romane s-au angajat la Bruxelles sa elimine ajutoarele de stat pentru siderurgie, ceea ce pentru Sidex inseamna printre altele scurtarea cu doi ani a termenelor de scutire la plata impozitului pe profit.
Responsabili cu integrarea din Ministerul Economiei si Comertului (MEC) au evocat ieri posibilitatea ca patronii Sidex sa primeasca de la statul roman "compensatii" pentru incalcarea unor promisiuni facute la privatizare. Cind a vindut combinatul galatean, in 2001, autoritatile romane - reprezentate atunci de ministrul Ovidiu Musetescu - au promis, printre altele, ca timp de cinci ani vor scuti investitorul de plata impozitului pe profit si trei ani ani il vor pasui la plata TVA.

Pasuirea pentru TVA s-a implinit pina la capat. Mai ramasesera doi ani pentru scutirea de impozit pe profit. Numai ca in aceasta toamna statul roman si-a dat seama ca nu poate respecta integral promisiunea facuta la privatizare fara sa puna in pericol negocierile de aderare la Uniunea Europeana. Altfel spus, institutia condusa atunci de Ovidiu Musetescu a negociat privatizarea Sidex cu spatele la Bruxelles. Ca sa poata inchide unul dintre capitolele sensibile, Concurenta, negociatorii romani au trebuit sa accepte limitarea in timp a acestei facilitati, considerate ajutor de stat in statele UE. Guvernul a anuntat deja ca va scurta cu doi ani termenul pentru scutirea acordata patronilor Sidex.

"Vom vedea pretentiile Ispat"

La momentul respectiv Ispat nu a comentat decizia guvernamentala, dar putem presupune ca vor aminti autoritatilor romane de promisiunile existente in contractul de privatizare. De altfel, secretarul de stat din Ministerul Economiei, Andrei Grigorescu, a admis ca reducerea termenului de scutire va trebui analizata impreuna cu grupul indian. "Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (urmasul APAPS, care a vindut combinatul de la Galati - n.r.) poarta negocieri pentru a compensa limitarea facilitatilor. Teoretic, ar fi posibila acordarea unor comenzi guvernamentale pentru aceasta, insa nu cred ca se va intimpla asa ceva", a spus Andrei Grigorescu. Mircea Ursache, presedintele AVAS, a declarat insa ca negocierile cu LNM inca nu au inceput. "Vom trimite o notificare, prin care vom instiinta ca trebuie sa incheiem un act aditional la contractul de privatizare, conform celor stabilite cu UE. Dupa 1 ianuarie, probabil, vom vedea ce pretentii au cei de la Ispat", ne-a declarat ieri Ursache.

"Nu vor fi concedieri"

Citeste si:

Siderurgia si ajutoarele de stat acordate societatilor din aceasta industrie au fost doua puncte nevralgice in negocierile cu Uniunea Europeana pentru inchiderea capitolului Concurenta. Oficialii europeni au criticat ajutoarele acordate de stat, in special combinatului Sidex Galati, ca fiind neconforme cu reglementarile europene. Desi sustin ca nu a existat o confruntare cu UE pe aceasta tema, autoritatile romane spun ca s-au conformat recomandarilor, astfel ca strategia a fost revizuita si retrimisa la Bruxelles. Potrivit oficialilor MEC, documentul revizuit nu va obliga companiile din domeniu la concedieri, eventualele reduceri de personal urmind sa aiba loc doar pe cale naturala, prin pensionare. "Pina in 2008, se vor inchide trei laminoare, cu o capacitate totala de 820.000 de tone. Doua sint la Resita si vor fi inchise pina in 2006, iar altul la Siderurgica Hunedoara", a declarat ieri Andrei Grigorescu, secretar de stat, responsabil cu politicile industriale in MEC. Acesta a lasat sa se inteleaga ca inchiderea lor nu este o tragedie deoarece erau, oricum, uzate fizic si moral: "La Hunedoara, ramin capacitati de 3,4 milioane tone, in conditiile in care, in ultimii zece ani, Siderurgica a lucrat doar la 10a din capacitate". Aceasta reducere, spun oficialii MEC, impreuna cu capacitatile inchise in perioada 1993-2003, adica 1,25 milioane de tone, fac ca Romania sa se incadreze in cerintele Uniunii Europene, si anume sa nu aiba capacitate de producere mai mare de 9 milioane de tone/an.

"Cele sapte combinate produc circa 5 milioane de tone de otel pe an, deci au posibilitatea sa-si creasca productia in anii urmatori cu inca 45a, daca exista piata", a explicat secretarul de stat Grigorescu. Inchiderea celor trei laminoare si limitarea productiei nu va antrena reduceri masive de personal, au adaugat responsabilii cu integrarea din Ministerul Economiei. "Nu vor fi disponibilizari. Pina in 2008 nu vor exista decit reduceri de personal pe cale naturala, adica prin pensionari", a spus Andrei Grigorescu. Surse din industrie sustin insa ca aceasta reducere pe cale naturala va antrena pina in 2010 aproximativ 8.000 de salariati, asa incit la sfirsitul intervalului numarul angajatilor in siderurgie va ajunge la 43.500 de persoane.

Ajutoarele promise s-au dat deja, sustine MEC

Potrivit oficialilor MEC, strategia revizuita elimina ajutoarele de stat, indiferent ca este vorba de scutire de datorii sau facilitati acordate la privatizare.
Conform vechii strategii, combinatele siderurgice urmau sa beneficieze pina in 2010 de ajutoare de stat in suma de 1,069 miliarde dolari, principalii beneficiari fiind Sidex Galati si Siderurgica Hunedoara. Andrei Grigorescu sustine ca nu vor mai fi ajutoare de stat deoarece "ele au fost acordate deja". Statul a dat in ultimii doi ani ajutoare de peste 1 miliard de dolari numai industriei siderurgice. "Ajutorul de stat se acorda unei societati aflate in dificultate. Or, Sidex devine din 2005 profitabila, adica nu mai are nevoie de sprijin. Ajutorul pentru Siderurgica a fost promis cind societatea nu era privatizata. La privatizare, combinatul de la Hunedoara a primit si consumat acest ajutor", a explicat secretarul de stat.