Nivelul dobanzilor ar trebui sa fie mai usor de prevazut, dupa ce Consiliul de Administratie al Bancii Centrale a decis sa treaca la tintirea directa a inflatiei, conform unui comunicat al bancii.
Tintirea inflatiei presupune ca BNR isi concentreaza puterile pe atingerea inflatiei anuntate tragand sforile prin dobanzi. Se acorda mai putina atentie altor indicatori precum cursul valutar, deficitele externe sau volumul creditelor. Insa comunicatul BNR face referiri clare, pe langa riscul unor presiuni inflationiste, si la riscul intrarilor masive de valuta, care ar putea determina prabusirea cursului valutar.

Banca centrala se uita mai mult la inflatie, dar nu lasa din mana nivelul cursului valutar. Tinta de inflatie pentru 2005 nu a fost inca anuntata oficial, insa guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a vorbit frecvent despre nivelul de 7% pentru 2005, plus sau minus o marja care nu a fost facuta publica. Anuntul oficial privind tinta de inflatie pe 2005 va fi facut pe 15 august.

Dobanda de 8,5%

Prima masura luata de conducerea BNR odata cu schimbarea de strategie a fost ca de acum inainte sa anunte o noua dobanda pentru depozitele atrase de la banci, de 8,5%. In ultimele patru luni, banca centrala a incercat sa descurajeze speculatorii straini oferind dobanzi mai mici la depozitele in lei si, in acelasi timp, sa tina in frau inflatia oferind dobanzi mari la economiile in lei pastrate in banci. Asa s-a ajuns la o inovatie financiara: doua niveluri ale dobanzii BNR: dobanda de politica monetara, de 12,5%, anuntata doar de forma si nefolosita in tranzactii, si cea folosita pe piata, mult mai scazuta, de circa 8%. Potrivit comunicatului BNR, noul nivel al dobanzii de politica monetara este de 8,5%, cu 4 puncte procentuale sub dobanda "de forma", insa cu 0,5% peste nivelul mediu de piata monetara.

Mesajul e interpretat diferit

Analistii economici sustin ca nu e atat de importanta unificarea celor doua rate, fiindca nivelul de 12% nu mai era luat in calcul de mult de bancheri. Insa interpretarile lor sunt impartite. Unii sunt de parere ca dobanda noua, cu 0,5% mai mare, transmite mesajul ca exista riscuri inflationiste si ca bancile ar trebui sa majoreze dobanzile la depozite. "E un semn de strangere a politicii monetare. Exista riscul unor presiuni inflationiste. Noul nivel al dobanzii ar putea face unele banci sa majoreze dobanda la depozitele in lei", sustine Radu Craciun, analist la ABN Amro.

Citeste si:

In schimb, Matei Paun, analist la firma BAC, este de parere ca BNR trebuie sa transmita mesaje mai clare privind evolutia viitoare a dobanzilor. "Sper ca BNR sa clarifice dilema: vrem o politica dezinflationista, care inseamna dobanzi mari, sau vrem o politica de crestere economica (n.r. - ceea ce inseamna dobanzi mici, necesare pentru stimularea creditelor de investitii). Pana acum a incercat un mix: crestere economica concomitent cu reducerea inflatiei. Insa risca sa o dea in bara pe ambele fronturi", avertizeaza Paun.

Ce inseamna tintirea inflatiei

Concentrarea eforturilor BNR pe inflatie si mai putin pe alti indicatori (cursul valutar, deficitele externe, volumul creditelor)

Rapoarte trimestriale privind inflatia

Previziuni ale ratei inflatiei in lunile urmatoare, din care se poate deduce modul in care vor evolua dobanzile la credite si depozite
Transparenta din partea bancii centrale
Declaratii publice ale oficialilor BNR