BNR va lua in discutie modelul potrivit caruia va trece la politica de tintire a inflatei saptamana viitoare, ne-a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isarescu. Viitoarea politica presupune stabilirea unor tinte fixe de inflatie trimestriala, care vor fi comunicate pentru opt trimestre (doi ani) in avans de catre banca centrala. Consiliul de administratie al BNR se va intruni, astfel, o data la trei luni pentru a stabili tintele urmatoare, spune Vasilescu.

"Comunicarea tintelor de inflatie in avans reprezinta un act prin care creste transparenta politicii BNR", spune analistul Florian Libocor.

Totodata, comentatorii nu asteapta ca trecerea la politica de tintire a inflatiei sa produca mari schimbari pe piata monetara.

BNR a anuntat ca va interveni pentru a redresa cursul de schimb foarte rar, "doar atunci cand considera ca este absolut necesar", spune Vasilescu, dupa cum a demonstrat-o din noiembrie 2004 incoace, cand a renuntat la o politica stricta de control a cursului de schimb al monedei nationale.

"Noutatea consta in caracterul predictibil al politicii monetare si in transparenta sa, intrucat vor fi publicate estimarile BNR privind inflatia pentru opt trimestre, alaturi de o analiza care va prezenta riscurile si beneficiile", spune, la randul sau, Cristian Popa.

"Vom continua sa operam, in urmatorii cativa ani, in cadrul unui regim de flotare a ratei de schimb, utilizand parametri mai flexibili stabiliti inca din noiembrie 2004", a mentionat viceguvernatorul BNR.

Procesul de tintire a inflatiei inseamna un pas inainte in indepartarea politicii BNR de la regulile politicii monetare specifice vechiului regim (caracterizat de o mobilitate a capitalului partiala si ancorarea cursului de schimb), printr-o combinare a acestuia cu regulile noului regim in dezvoltare, care presupun o mobilitate a capitalului, insotita de o tintire clara a inflatiei. Ultimul regim catre care BNR tinde, presupune doua moduri de abordare, conform unui studiu FMI: BNR a ales primul mod de abordare, care adopta o tintire a inflatiei flexibila, in care politica monetara raspunde deviatiilor de la tinta stabilita a inflatiei si productiei, si in consecinta se intervine pe cursul de schimb al monedei nationale. Cea de a doua modalitate, numita si "de tintire stricta a inflatiei", reda libertatea ratei de schimb leu/valuta.

Citeste si:

Majoritatea analistilor estimeaza, insa, ca Romania nu este pregatita inca pentru un regim de flotare libera a cursului de schimb, ca urmare a deficitului de cont curent si a riscurilor privind intrarea in tara a fondurilor speculative. Prin urmare, BNR va opera orice deviere de la cursul stabilit al inflatiei prin doua instrumente: interventia asupra ratei dobanzii si interventii - mai rare, ce-i drept - asupra cursului de schimb al monedei nationale.

Expertii FMI au conchis, dealtfel, ca desi o tintire stricta, cu un curs de schimb liber, ar aduce beneficii economiei, ar fi mai bine ca BNR sa aiba cativa ani de practica la activ in tintirea inflatiei inainte de a lasa cursul de schimb liber. Deoarece practicarea unui curs liber de schimb se bazeaza foarte mult pe presupunerea ca politica de interventie a BNR asupra dobanzii are un efect resimtit relativ puternic in economia reala, "Romania mai are mult de imbunatatit la acest capitol", crede FMI.

Unii analisti spun, insa, ca adoptarea acestui sistem de tintire a inflatiei dezamageste piata, care se astepta la o libertate totala a cursului de schimb, si prelungeste perioada de tranzitie. "Acelasi sistem a fost urmat si de Ungaria, cu consecinte slabe asupra atingerii cotei tintite de inflatie", spune analistul Florin Catu. El spune ca pietele se asteptau la o tintirea inflatiei stricta, in lipsa acesteia credibilitatea BNR pe piata avand de suferit."Se pare ca BNR nu este pregatita pentru independenta totala. Interventiile asupra pietei valutare creaza mari probleme, iar starea de tranzitie in economie se va perpetua. Printr-o politica de tintire a inflatiei insotita de o interventie asupra cursului de schimb va fi foarte greu de atins inflatia programata pentru anul respectiv", spune Catu. Ar fi fost normal ca tinta sa fie stabilita de guvern, iar BNR sa raspunda in cazul in care nu o indeplineste, dand explicatii in fata parlamentului, asemenea altor banci centrale care practica o politica similara, a adaugat Catu.

"Ungaria a fost la un pas de deprecierea masiva a monedei nationale, dar a scapat printr-o conjunctura favorabila a pietei", spune Catu. Este posibil ca acest pericol de depreciere sa planeze, in viitor, si asupra leului, spune el.

Potrivit lui Cristian Popa, Romania, care si-a redus inflatia in ultimii cinci ani sub 10%, va trebui sa depuna eforturi si mai mari pentru a diminua nivelul acestui indicator pana la 2-3% in urmatorii 3-4 ani.

Oficialii BNR au precizat ca vor incerca sa reduca inflatia la nivelul de 7-7,5% pana la finele acestui an, fata de 9,3% la sfarsitul lui 2004. Tinta stabilita pentru anul viitor va fi majorata pana la 6,5%, in cazul in care Guvernul va majora TVA de la 19% la 22%.