Firmele care introduc ambalajele pe piata trebuie sa se implice si in recuperarea acestora. Ceea ce la europeni se intampla de multi ani a inceput si la noi sa functioneze: reciclarea materialelor. Potrivit legii, firmele care produc si comercializeaza bunuri ambalate, precum si producatorii de ambalaje trebuie sa declare lunar autoritatilor cantitatea de deseuri pe care au lansat-o pe piata si sa demonstreze ca au recuperat un procent de 22%, obligatoriu pentru moment.

Conditiile de aderare prevad ca, pana in anul 2007, Romania va trebui sa implementeze un sistem eficient de gestionare a deseurilor de ambalaje.
Potrivit regulilor europene, firmele vor trebui sa recupereze cel putin 50a din deseurile de ambalaje puse in circulatie si sa recicleze cel putin 25% din ambalaje.

Daca deocamdata la noi nu exista un procent limita pentru fiecare material reciclat, odata deveniti membri ai Uniunii Europene va trebui sa recuperam cel putin 15a din greutatea fiecarui tip de material de ambalaj: sticle, PET-uri, hartie - asta inseamna ca pentru fiecare dintre aceste materiale trebuie sa existe un sistem de colectare functional.

Copiem modelul european

Un grup de mari companii, precum Coca-Cola, Brau-Union, Tetra Pak, Unilever, care pun in circulatie tone de ambalaje in fiecare an, a infiintat in 2003 societatea Eco-Rom Ambalaje S.A, care se ocupa de recuperarea si reciclarea deseurilor. Modelul este inspirat din Uniunea Europeana, unde pe ambalajele produselor de baza este imprimata o bulina verde - simbolul firmei care se ocupa de reciclare. In Romania, Eco-Rom are grija ca firmele pe care le reprezinta sa-si indeplineasca obligatiile de colectare si reciclare.

Lunar, societatea primeste de la fiecare firma suma de bani aferenta cantitatii de deseuri pe care aceasta o lanseaza pe piata. Incasarile sunt investite mai departe in sistemul de colectare, transport si valorificare a deseurilor de ambalaje. "In prima jumatate a acestui an am strans de la clienti 40 miliarde de lei vechi, bani cu care am recuperat 34.382 tone de material, adica aproape 28a din cantitatea totala lansata pe piata. Obiectivul este sa depasim limita impusa de lege pentru a ajunge cat mai repede la o recuperare de 50a", ne-a declarat Mugurel Radulescu, presedintele Consiliului de Administratie Eco-Rom. Acesta sustine ca cea mai mare parte a deseurilor colectate provine de la hipermarketuri si supermarketuri, iar cea mai mica de la populatie. In prezent, societatea Eco-Rom are 175 de clienti si lucreaza cu 35 de firme colectoare.

9.600 lei kilogramul de PET-uri

Pentru sustinerea proiectului de colectare a PET-urilor, autoritatile au inceput anul trecut sa plateasca 9.600 de lei pentru fiecare kilogram de sticle PET adunate in vederea reciclarii. Banii sunt acordati agentilor economici care realizeaza operatiuni de reciclare dupa ce prezinta dovada cantitatilor de ambalaje PET folosite care au fost prelucrate si transformate in materie prima sub forma de fulgi, granule sau alte produse. Acest lucru nu va mai fi valabil odata cu intrarea in vigoare a noii hotarari, care prevede scaderea subventiei pana la 4.000 de lei.

Rau-platnicii

La Administratia Fondului pentru Mediu sunt inregistrate aproximativ 12.500 de firme, care trebuie sa achite 5.000 lei pe kilogramul de deseuri puse in circulatie sau sa faca dovada implicarii in proiecte de reciclare. Multe companii nu respecta aceste obligatii, suma totala a datoriilor catre stat depasind 200 de miliarde de lei. 333 dintre marii contribuabili - care produc o cantitate considerabila de deseuri - au datorii de peste 164 de miliarde de lei. "In ultima perioada am detectat alti peste 225 de potentiali contribuabili, care nu s-au inscris pe lista si carora le vom trimite o instiintare de plata", a afirmat Mihai Tote, directorul Administratiei Fondului pentru Mediu.

Citeste si:

Reciclarea pe intelesul tuturor

Intr-un viitor apropiat, romanii vor trebui sa arunce gunoiul in recipiente diferite, asa cum se intampla in majoritatea tarilor din Vest. Firmele de salubrizare au pus deja in aplicare proiecte-pilot, prin amplasarea unor containere speciale in unele zone din Bucuresti si in cateva orase din tara. In acest sens, in colaborare cu administratorii de bloc din zonele vizate, au raspandit afise cu avantajele care decurg din reciclarea deseurilor. "Pana acum am reusit sa reciclam 15a din deseuri si suntem dispusi sa investim in aceste proiecte atat cat va fi nevoie", sustine Bogdan Constantinescu, directorul de marketing al firmei Urban, care a incheiat un parteneriat cu Eco-Rom. Pe de alta parte, Rosal lucreaza la un sistem de colectare in scoli: "De la inceputul anului scolar 2005-2006, pentru a asigura cointeresarea elevilor, vom organiza concursuri cu premii", afirma directorul Radu Gheorghe. Activitatea firmelor este ingreunata de mai multi factori, printre care si arhitectura Capitalei: blocuri inalte cu ghene unde deseurile se arunca amestecat si nu exista spatii de depozitare.

Cate ambalaje s-au folosit in 2003

210,5 mii tone de sticla
235,2 mii tone de hartie si carton
236,5 mii tone de plastic
104,7 mii tone de metal
Sursa: Ministerul Mediului

8.000.000
de tone este cantitatea de gunoaie care se aduna de la romani intr-un an

Bucurestenii fura din container

In Capitala exista in prezent cateva containere speciale pentru hartie si carton, materii plastice si sticla. Reprezentantii companiei de salubrizare Urban, care activeaza in sectorul 6, s-au plans de faptul ca unii bucuresteni au furat materialele sau le-au dat foc. In viitor, containerele vor fi echipate cu sisteme de inchidere speciale, iar autoritatile locale vor trece la sanctionarea celor care vandalizeaza aceste recipiente. Pentru a se feri de astfel de costuri suplimentare, firma Rosal a apelat la o companie de asigurari.

Lantul slabiciunilor

Dincolo de societatile care functioneaza in temeiul legii pentru colectarea deseurilor, locuitorii din zonele gropilor de gunoi s-au organizat ad-hoc pentru a mai strange un ban: aduna diverse recipiente impartite in saci din plastic, pe care le predau unui mic "afacerist". Un sac cu PET-uri costa aici circa 10.000 de lei, cu plata pe loc. Mai departe, intreprinzatorul furnizeaza marfa unui colector, in schimbul unei sume care depaseste investitia. Colectorul plateste, mai ales in conditiile in care primeste de la stat 9.600 de lei/kg de PET.