Desi in prezent Bechtel a sistat lucrarile la "autostrada Transilvania", pentru a putea continua proiectul, statul roman va trebui nu numai sa plateasca datoria de 78 de milioane de euro pentru lucrarile din 2004, reprezentand facturi emise de Bechtel pana la 30 aprilie 2005, ci sa si plateasca in avans o parte a lucrarilor pe 2005.

Banii prevazuti in bugetul rectificat pentru acest an sunt insa mai putini decat prevedea contractul semnat cu Bechtel, numai 213 milioane euro, fata de 340 de milioane cat se stabilise initial.

De altfel, ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, a propus deja ca Bechtel sa-si organizeze graficul de lucrari in functie de suma alocata pe acest an.

Conform graficului initial, in 2005, trebuia finantata continuarea lucrarilor realizate de Bechtel pe tronsoanele Campia Turzii - Gilau - 54 de km - in valoare de 371 milioane de euro, Bors - Suplacu de Barcau - 64 km - 245 milioane de euro, ambele cu termen de finalizare in 31 decembrie 2008, respectiv Targu-Mures - Campia Turzii - 36 km, in valoare de 143 milioane de euro, cu termen de finalizare 30 ianuarie 2008

Renegocierea contractului nu vizeaza insa suma totala pe care statul roman va trebui sa o plateasca companiei americane, aceasta ramanand de 2,2 miliarde de euro, a declarat Borbely. "Joi a fost nominalizata banca de la care, in termen de cinci saptamani, se va finaliza contractul pentru un imprumut de 100 milioane de euro, un credit comercial, care, pe langa resursa care exista, prin garantia US Eximbank de 147 milioane de euro, o sa garanteze pe anul acesta, chiar daca intr-un ritm mai redus, sa inceapa continuarea lucrarilor pe autostrada Transilvania. Sunt in discutie cateva articole din contract si sper ca pana la sfarsitul saptamanii viitoare singurul punct care a mai ramas de discutat, avansul, sa se realizeze si sa porneasca mai departe constructia", a declarat ministrul delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului.

Citeste si:

Intrebat daca amenintarea companiei americane cu scoaterea in somaj tehnic a angajatilor a "miscat" Guvernul, astfel incat acesta a decis sa contracteze un imprumut pentru continuarea lucrarilor, Borbely a declarat ca nu stie daca acest lucru a avut vreo influenta. "Gestul guvernului arata decizia noastra de a continua lucrarile la aceasta autostrada, considerata foarte importanta", a declarat ministrul. Ministerul Finantelor Publice va contracta un credit extern in valoare de 100 milioane euro printr-un consortiu format de Raiffeisen Zentralbank si Calyon Corporate and Investment Bank, pentru continuarea lucrarilor la autostrada Brasov-Cluj-Bors, a decis Guvernul printr-o hotarare aprobata in sedinta de joi. Creditul va fi acordat pe o perioada de 12 ani, cu o perioada de gratie de patru ani si o rata variabila a dobanzii, urmand sa fie restituit in 17 rate semestriale egale. Prima rata va fi achitata la patru ani de la data intrarii in efectivitate a acordului de imprumut.

Afacere de 2,2 miliarde dolari

Lucrarile au inceput anul trecut, in baza unui contract in valoare de 2,2 miliarde euro cu constructorul american Bechtel. Bechtel a anuntat, recent, ca activitatile de constructie au fost reduse ca urmare a platilor insuficiente efectuate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale. Premierul Calin Popescu Tariceanu a fost, in repetate randuri extrem de critic la adresa fostului guvern PSD, care a incredintat fara licitatie contractul companiei americane Bechtel.

Tariceanu i-a solicitat ministrului Dobre sa renegocieze contractul incheiat, dupa ce a constatat ca pretul stabilit pentru materiale si lucrari este, in unele cazuri, de cinci ori mai mare decat costul mediu de pe piata romaneasca. Totodata, premierul i-a cerut ministrului Transporturilor sa depuna o plangere penala privind modul in care s-a semnat contractul impotriva fostului ministru Miron Mitrea.

Dupa alegeri, noua administratie de la Bucuresti s-a pronuntat, in mai multe randuri, in favoarea inceperii unui alt proiect de autostrada, pe traseul Bucuresti-Pitesti-Ramnicu Valcea-Sibiu-Lugoj-Arad-Timisoara, considerat prioritar in domeniul infrastructurii.