Concurenta acerba a facut ca institutiile bancare sa lase "garda" jos, astfel ca tot mai multi romani au avut acces la credite de consum, indiferent daca acestia aveau sau nu posibilitatea sa le returneze. Dobanzile foarte piperate, asa cum nu se intalnesc pe nici o piata bancara din Vest, nu i-a descurajat pe solicitanti. Daca in urma cu cativa ani creditele de acest tip se acordau dupa verificari riguroase, in prezent doar cu o simpla adeverinta de salariu si o copie dupa cartea de munca poti sa-ti iei un televizor, un frigider, o masina de spalat sau orice altceva ce se vinde prin magazine. Din pacate, verificarile privind solvabilitatea clientilor s-au facut extrem de superficial. Unul dintre motive ar fi cu siguranta faptul ca sumele imprumutate sunt oricum asigurate. Prin urmare, daca bancile nu au ce pierde, atunci ele au tot interesul sa acorde cat mai multe credite. Pe langa clienti de buna credinta, insa, care-si achita constiincios ratele luna de luna, bancile s-au "pricopsit" si cu escroci. Extrem de abili, acestia au stiut sa exploateze eficient deficientele sistemului, reusind sa faca prejudicii de miliarde. Cu ajutorul unor copii dupa carti de munca si adeverinte salariale false, amatorii de credite "nerambursabile" au inselat vigilenta institutiilor bancare. Practic, nici macar o banca nu a scapat de astfel de "tepe".

Cine pierde?

Se poate spune ca este vorba de un circuit inchis: clientul ia creditul de la banca, in cazul refuzului de rambursare a datoriei, banca isi recupereaza banii de la firmele de asigurari, iar acestea din urma de la rau-platnici, dupa ce-i actioneaza in Justitie. Uneori, in acest circuit mai intervine si... Politia. Cercetarea infractiunilor de inselaciune, fals si uz de fals devine o sarcina foarte dificila pentru oamenii legii, atunci cand este vorba de banci. In 99% din cazurile de escrocherii cu credite, bancile refuza sa le reclame. In astfel de situatii, politistii sunt obligati sa se autosesizeze. Nici dupa aceea lucrurile nu merg mai bine. Sub pretextul pastrarii secretului bancar, bancile refuza sa colaboreze cu Politia. Doar cu dispozitie din partea Parchetului si dupa lungi tergiversari, anchetatorilor li se permite accesul la dosarele de creditare ale escrocilor. Motivul este unul singur: in cazul in care bancile ar reclama singure si s-ar constitui parti civile in viitoarele procese, atunci firmele de asigurari nu le mai despagubesc nici macar cu un leu, lasand acest lucru pe seama Justitiei. Procesele pot fi lungi, iar escrocii care au fraudat bancile de obicei nu prea au ce sa mai dea inapoi.

Nici o banca nu a scapat nepacalita

Cele mai multe dintre escrocheriile cu credite de consum au fost inregistrate in Capitala. Unii dintre autori au actionat singuri. Cei mai periculosi insa au fost cei organizati in adevarate retele, care au adus prejudicii de miliarde de lei. Fiecare membru al unei astfel de grupari avea rolul sau bine stabilit: unii se ocupau cu falsificarea documentelor, altii se prezentau la banci pentru a solicita si ridica banii, iar altii se dadeau patroni sau angajati ai unor firme. Cea mai importanta retea a fost anihilata de politistii Biroului de Investigatii Criminale din Sectia 14. Gruparea, condusa de o femeie si din care faceau parte cateva zeci de persoane, nu a "iertat" nici macar o banca din Capitala. "Creierul" intregii afaceri era Luminita Munteanu, de 56 ani, cunoscuta cu antecedente penale, eliberata din inchisoare in 2002, unde a ispasit o pedeapsa pentru inselaciune. Sute de credite de consum au fost acordate escrocilor, dupa verificari extrem de superficiale. Membrii gruparii nu au facut decat sa exploateze niste deficiente si lacune din legislatie. Primul pas a fost obtinerea unor stampile de firma, cu ajutorul carora s-au falsificat documentele solicitate de banci in dosarele de creditare. Dupa cum se stie, societatile comerciale sunt obligate de lege sa afiseze, la loc vizibil, datele de identificare: denumirea firmei, adresa sediului declarat la Registrul Comertului, codul unic si numarul de jurnal. Odata intrati in posesia acestor date, escrocii au falsificat pe calculator certificate de inmatriculare, pe numele a cel putin 20 de societati comerciale. Cu acestea, s-au prezentat la mai multe centre de profil, unde au realizat stampile perfect valabile. Adeverintele salariale, scanate si ele tot pe calculator, erau stampilate in fals. Conform procedurilor bancare, solicitantii de credite nu trebuie sa prezinte in original decat buletinele de identitate. Falsificarea copiilor de pe cartile de munca era o simpla joaca de copii. Se xeroxa un exemplar, se faceau stersaturi cu pasta corectoare, se completa in fals cu datele dorite si se copia din nou. Falsurile astfel obtinute erau semnate si parafate cu o stampila "conform cu originalul". Surprinzator, la primele lovituri escrocii au luat credite chiar pe numele lor reale, permitand anchetatorilor sa-i identifice rapid. Ulterior, membrii retelei conduse de Luminita Munteanu s-au folosit de intermediari, carora le dadeau cateva milioane de lei sau, mai sigur, de carti de identitate false.

Primii membri ai retelei, prinsi in februarie

Citeste si:

Politistii Sectiei 14 au obtinut primele informatii despre escroci la inceputul acestui an, in februarie. Tot atunci au fost prinsi si primii membri ai retelei: Dumitru Buciumeneanu, 38 de ani, Neculai Neagu, 45 de ani, Gheorghe Nistor, 43 de ani, Gheorghe Lungu, 40 de ani, Savu Mihalache, 45 de ani, Ionescu Gica, 38 de ani, Magdalena Antonovici, 36 de ani, Gheorghe Druga, 40 de ani, si Victor Burtea, 27 de ani. Acestia au obtinut credite frauduloase intre 10 si 20 milioane lei fiecare de la doua banci. Dupa ce au fost retinuti de Politie timp de 24 de ore, cei noua suspecti au fost eliberati de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 4, care a dispus cercetarea lor in libertate. Acest lucru, precum si faptul ca cel care realiza falsurile nu fusese prins, i-a nemultumit pe anchetatori. Dupa cum era de asteptat, in timp ce erau cercetati in libertate, escrocii au continuat sa dea noi lovituri. Judiciaristii au strans probe dupa probe, facand diverse expertize grafoscopice si cautand martori ai infractiunilor. Frapant era modul rudimentar in care bancile verificau datele prezentate de clienti. Pe fiecare adeverinta de venit era trecut un numar de telefon apartinand presupusei firme la care lucra solicitantul creditului. Angajatii bancii sunau, la capatul celalalt al firului fiind intampinati de o complice a escrocilor, care se dadea drept secretara si confirma datele false. Aceasta a fost identificata ulterior ca fiind Mihaela Mircea, 22 de ani, cunoscuta cu antecedente penale. Nici chiar faptul ca solicitantii, conform adeverintelor de venit, angajati ca muncitori necalificati, aveau lefuri intre 10 si 15 milioane lei nu trezeau banuieli celor de la banci. Dupa verificari "temeinice", dosarele de creditare erau aprobate rapid.

Bancile au refuzat sa colaboreze cu Politia

In primavara s-au mai inregistrat alte 40 de inselaciuni comise de grupare. De data aceasta escrocii s-au folosit de intermediari. Pentru 2 sau 3 milioane de lei acestia acceptau sa solicite credite pe numele lor reale. Anchetatorii au dat lovitura de gratie in luna august, cand, practic, reteaua Luminitei Munteanu a fost anihilata. In baza unei autorizatii de perchezitie, eliberata de Judecatoria Sectorului 3, politistii Biroului de Investigatii Criminale au descins la locuinta escroacei. Aici au fost descoperite peste 20 de stampile de firma, adeverinte de salariu false, carti de munca, sase buletine falsificate cu mare fidelitate, un calculator performant si un scaner cu ajutorul carora erau realizate falsurile. Au mai fost gasite, de asemenea, cateva zeci de copii dupa carti de identitate ale unor persoane suspecte de a fi fost intermediari ai escrocilor. Anchetatorii au solicitat tuturor bancilor din Capitala sa le comunice daca indivizii respectivi au obtinut credite de consum, iar in caz pozitiv sa le permita accesul la dosarele lor de imprumut. Ancheta a decurs greoi deoarece bancile, cu exceptia a doua dintre ele, au refuzat sa colaboreze, invocand secretul bancar. Interventia Parchetului a facut totusi ca informatiile sa parvina politistilor. De abia atunci judiciaristii au avut o imagine reala asupra fraudelor: sute de credite ilegale si un prejudiciu total cu foarte multe zerouri. Noile date ale anchetei au facut ca alti capi ai gruparii sa fie capturati: Mihaela Mircea, Ileana Dinescu si Laura Antonescu. Au mai fost arestati complici care in februarie au fost lasati in libertate: Neagu, Lungu, Ionescu, Nistor, Druga etc.

Ancheta nu s-a finalizat inca

Desi din august nu s-au mai semnalat escrocherii, totusi ancheta este departe de a fi finalizata. Un volum de munca urias ii asteapta pe politisti, dat fiind numarul foarte mare de persoane implicate. Prejudiciul este in continua crestere, deoarece periodic se descopera alte fraude. Ultimele probe obtinute de anchetatori o incrimineaza pe "secretara" Mihaela Mircea. In baza unor adeverinte si carti de munca falsificate aceasta a obtinut mai multe credite, cu care a achizitionat frigidere, televizoare si masini de spalat. De fiecare data escroaca folosea carti de identitate falsificate, una dintre ele pe numele Cristinei T. In total, au fost sase credite, in valoare de aproximativ 100 milioane lei. De asemenea, Mihaela Mircea a girat si alti complici, care au solicitat si obtinut imprumuturi bancare frauduloase. Ea a fost eliberata din penitenciar in 2003, dupa ce a ispasit o condamnare pentru proxenetism. La pedeapsa pe care o va primi pentru inselaciune, fals, uz de fals si fals privind identitatea se va mai adauga un rest de 427 de zile de la condamnarea anterioara.
La nivelul intregii Capitale, fenomenul escrocheriilor cu credite bancare este mult mai mare. La aproape toate sectiile de politie sunt in cercetare dosare cu astfel de infractiuni.