Efectele inundatiilor schimba regulile jocului in toata economia

Cu alte cuvinte, suntem la un pas de a apela la importuri de grau de panificatie, ceea ce va scoate din buzunarul bugetului de stat cateva zeci de milioane de dolari. Daca va fi nevoie de un milion de tone (circa o treime din consumul total), statul ar putea plati 140 de milioane de dolari.

Valuta forte va "zbura" si pentru sporirea importurilor de legume si fructe. "Nu putem face tratamente sau culege acolo unde s-au copt legumele", spune Gheorghe Glaman, directorul societatii Unisem. Importurile de fructe si legume se afla deja pe un trend ascendent, acestea crescand cu circa 30 de procente in primul trimestru fata de aceeasi perioada a anului trecut. Bugetul este si el lovit in plin. Deja un miliard de lei noi sunt pusi la dispozitia guvernului pentru acoperirea celor mai urgente nevoi ale sinistratilor. Pentru refacerea infrastructurii, autoritatile locale se uita increzatoare catre bugetul public.

"Bugetul Consiliului Judetean nu poate acoperi aceste pagube" , spune presedintele Consiliului Judetean Gorj, Ion Calinoiu.

Pana cand vor veni banii, sinistratii din Gorj nu au avut nici de unde sa bea apa. Peste 350 de fantani au fost inundate, iar Directia de Sanatate Publica Gorj a interzis folosirea apei, cu atat mai mult consumul apei din acestea.

Afacerile asteapta vremuri mai bune

"E clar ca sezonul este compromis si pana acum vanzarile au scazut cu 30% pe piata romaneasca. Lunea trecuta am vandut de patru miliarde de lei. Marti, cand au inceput ploile, vanzarile au scazut la 60%, iar miercuri, cand deja erau inundatii, la 40%", spune Lucia Morariu, directoarea agentiei Eximtur si presedinta ANAT.

Daca anul trecut turistii aflati la mare au scos din buzunare sase miliarde de lei, conform datelor Institutului National de Cercetare si Dezvoltare in Turism, in acest sezon incasarile vor scadea probabil la 480 de mii de lei (RON).

Compania Vega 93 Galati a pierdut circa un milion de lei (RON) din cauza viiturilor. "Avem in derulare doua proiecte SAPARD privind constructia unor drumuri comunale si poduri in judetele Vrancea si Buzau. Din pacate, viitura a stricat tot ce realizasem acolo", spune Corneliu Istrate, directorul general al societatii.
Inundatiile au provocat Companiei Nationale de Drumuri Nationale si Autostrazi (CNDNAR) pagube de circa 150 de milioane de euro. Aceasta suma depaseste cu aproximativ 50 de milioane de euro bugetul din acest an al institutiei. Asiguratorii insa, nu au emotii mari dupa potop. Gradul de penetrare al asigurarilor in mediul rural se situeaza la niveluri derizorii. In randul populatiei din aceste zone, protectia prin transferul riscurilor catre societatile specializate este, practic, inexistenta.

"In cazul Allianz-Tiriac, putem numara pe degete persoanele care vor fi despagubite de catre compania noastra, iar la nivelul intregii zone inundate, toti asiguratorii din Romania nu vor avea de platit decat reconstructia si consolidarea catorva zeci de case", apreciaza Cristian Constantinescu, directorului general al companiei Allianz-Tiriac Asigurari.
Gheorghe Vasiloiu, directorul firmei de transporturi Petrotrans, din Piatra Neamt, se plange ca, timp de o luna de zile, mijloacele de transport trebuie sa ocoleasca 150 de km pentru a evita podul de la Buzau, care este distrus inca de la inundatiile din primavara. "Numai combustibilul pe care l-am folosit in plus, pentru traseele ocolitoare, ne costa cel putin 30.000 de euro", explica Vasiloiu. Compania CD Trade Impex, producatoare de mobila din judetul Bacau, a trebuit sa opreasca productia in intregime pentru cateva zile. "Deoarece a fost sistata complet alimentarea cu apa, nu s-a mai produs abur, si utilajele de curbare a pieselor de lemn n-au mai putut functiona", explica Florentina Ion, din conducerea firmei.

Dupa retragerea apelor, vin vremuri grele atat pentru economia locala, cat si pentru bugetul de stat.
"Peste 80% din suprafete nu sunt recoltate, iar graul a inceput sa incolteasca. Un procentaj mai mare de doi la suta de boabe incoltite il face nepanificabil." Adrian Radulescu,
presedintele Ligii Producatorilor Agricoli (LAPAR).

Pagube mari, deficit mare

Imprumuturile externe si finantarile gratuite ar putea acoperi circa un sfert din pagube
Daca vor fi aprobate solicitarile Guvernului de finantare catre diferite banci si catre Uniunea Europeana, acestea vor insuma aproximativ 400 de milioane de euro. Deocamdata, o estimare Capital, in linii mari, a pagubelor, arata ca acestea depasesc lejer un miliard de euro, in total, pentru ambele perioade de inundatii.

Pagubele provocate de inundatiile din primavara au fost deja estimate la 488 de milioane de euro de catre guvernanti. Suma respectiva si defalcarea acesteia pe diferite domenii au fost transmise Comisiei Europene, in vederea solicitarii unei finantari nerambursabile. Aceasta finantare poate fi obtinuta din Fondul de Solidaritate, un fond special creat pentru acest gen de situatii. "Potrivit regulilor de calcul al finantarii care poate fi solicitata prin acest program, suma pe care o putem primi este de aproximativ 18 milioane de euro", spune Cristian David, ministru delegat pentru Controlul Implementarii Programelor cu Finantare Internationala si Urmarirea Aplicarii Acquis-ului Comunitar. Aceasta numai pentru inundatiile din lunile aprilie si mai. "Probabil, vom mai redacta o cerere si pentru inundatiile de luna aceasta, de indata ce vor putea fi calculate pagubele", mai spune David. Este de asteptat ca acestea sa aiba o valoare dubla fata de primele, calculate in primavara.

In prezent, reprezentantii Comisiei Europene realizeaza propriile evaluari privind pierderile materiale si financiare cauzate de inundatii. Cristian David apreciaza ca un raspuns oficial la cererea de finantare poate veni in aproximativ doua saptamani.
De asemenea, ministrul delegat mentioneaza alte surse de finantare, de data aceasta rambursabile, pentru care au fost trimise solicitari de catre Guvern. Este vorba de 33, 5 milioane de dolari de la Banca Mondiala, 60 de milioane de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, alte cateva milioane de la Banca Europeana de Investitii. "Aceste sume pot fi transferate din proiecte deja aprobate, pentru a raspunde situatiilor de urgenta, urmand sa fie realocate inapoi mai tarziu", explica David. Cererile Guvernului pentru aceste sume s-au bazat pe necesarul de bani constatat in urma inundatiilor din primavara. Probabil, vor fi contractate imprumuturi mult mai consistente pentru a acoperi daunele din aceasta luna. Imprumuturile inseamna, insa, cresterea deficitului bugetar.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat deja ca exista posibilitatea cresterii acestui deficit peste nivelul prevazut. "Acum este nevoie de cheltuieli pentru refacerea rapida a infrastructurii", a declarat Tariceanu.

Pe langa aceasta, se vor mai cheltui peste 280 de milioane de euro din fondul de rezerva suplimentat al Guvernului. In fine, asa cum a propus Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Guvernul ar putea lansa "o emisiune de eurobonduri, de minimum 200 de milioane de euro, pe termen de 15-20 de ani, care sa permita finantarea tuturor lucrarilor, livrarilor de echipamente si platii fortei de munca". Potrivit lui Cristian David, propunerea este pertinenta si realizabila.

"Vom incerca sa mai solicitam finantare si pentru pagubele din al doilea val de inundatii, care vor fi mai mari decat cele din primavara."
Cristian David,
ministru delegat pentru Controlul Programelor cu Finantare Internationala

Potopul, afacere profitabila

Nu toata economia se resimte dupa retragerea apelor. Afacerile ramase in picioare controleaza piata locala, iar reconstructia obligatorie de dupa dezastru va umfla multe buzunare. Importatorii ar putea avea din nou un an bun.

Intr-un oras afectat de inundatii, singurul producator a carei activitate nu a fost intrerupta de furia apelor a marit pretul painii cu trei mii de lei vechi. Potrivit lui Nicu Selavardeanu, director in cadrul societatii de distributie Interfruct, pretul rosiilor s-a dublat de luni pana la sfarsitul saptamanii trecute. Dincolo de afacerile conjuncturale, vor exista si castigatori pe termen lung. Drumurile, casele, podurile va trebui refacute, iar cei care vor avea de castigat vor fi firmele de constructii. Se anunta un volum important de lucrari in perioada urmatoare. In acest moment sunt 242 de case distruse, peste 11.000 de case inundate, 379 de poduri si 445 de podete avariate. "Intr-adevar, firmele vor avea de lucru, insa va fi o bucurie trista", spune Adriana Iftime, directorul executiv al Patronatului Societatilor de Constructii (PSC).

Constructorii sunt de-a dreptul bucurosi de perspectivele reconstructiei zonelor afectate, avand in vedere ca, pana in momentul aparitiei inundatiilor, bugetul statului destinat lucrarilor de infrastructura a fost de peste doua ori mai mic decat in perioada similara a lui 2004! si asiguratorii vor fi, cel putin partial, in castig. In primul rand, culturile calamitate vor fi despagubite de catre stat, care va acorda bani celor care s-au asigurat la firmele specializate. Circa 550 de miliarde de lei vechi sunt pregatiti la Ministerul Agriculturii pentru suportarea acestor daune. In cazul caselor afectate din mediul rural, asiguratorii nu au mult de pierdut, pentru ca satenii nu-si asigura proprietatile.

Dupa inundatii, chiar daca nu va fi un val de polite subscrise, in orice caz mai multi oameni decat in trecut vor incheia o polita de asigurare, lucru in favoarea societatilor de asigurare. Importurile ar putea prinde aripi dupa potop. Produsele agricole, precum graul de panificatie sau legumele si fructele, cheresteua pentru constructii, si produsele pentru finisaje interioare vor mari deficitul comercial al Romaniei.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe