Aveti grija de banii dumneavoastra

In Romania, dupa revolutie, "teapa" a devenit sport national. De la "Caritas" la "Mondoprosper", de la "Gerald" la "Philadelphia", SAFI, FNI sau FNA, romanii si-au dovedit inventivitatea si creativitatea, insa in sensul negativ al cuvantului. Populatia pare sa inghita, in continuare, cu pofta, mega-escrocheriile care le golesc buzunarele; unii pentru ca vor sa devina putred de bogati peste noapte, altii pentru ca "vaneaza" chilipiruri.

De cele mai multe ori, insa, "vanatorul" de chilipiruri se transforma in vanat pentru tepuitorii cu diplome in economie. Cazul recent al MTS Leasing este graitor in acest sens. Va prezentam, in continuare, cateva dintre cele mai raspandite "tepe", cu speranta ca va vor folosi la evitarea lor.

"Scorul" celor mai cunoscute mega-escrocherii: 300 de milioane de euro

Jocurile piramidale si fondurile de investitii au avut, pentru milioane de cetateni, o atractivitate soldata cu tot atatea buzunare goale.

In ordine cronologica, cele mai importante jocuri la care cetatenii au cotizat au fost "Caritas", "Mondoprosper", "Gerald" "Philadelphia", SAFI, FNI, FNA. Merita mentionate si fostele FPP-uri, unde alte milioane de cetateni si-au inscris actiunile provenite de la privatizarea in masa.
FPP-urile au girat cu bilete la ordin diverse imprumuturi bancare, iar acestea n-au mai fost rambursate de beneficiari.

Intre "Caritas" si FNI s-a desfasurat jocul SAFI, girat la vedere de liberalul George Danielescu. Au existat circa 2.500 de pagubiti cu aproximativ 200 de miliarde de lei. Danielescu a fost trimis in judecata si condamnat la doi ani de inchisoare, pedeapsa gratiata ulterior. De altfel, in afara de Maria Ioana Vlas, aflata in inchisoare in cazul FNI, nu a platit nimeni pentru mega-tepele date romanilor. Victimele n-au fost despagubite nici pana in ziua de azi. Marile fonduri de investitii prabusite in jocurile piramidale au creat, impreuna, pagube de peste 300 de milioane de euro.

Cel mai bun "instrument de lucru" pentru teparii din Romania este... legea

Pentru marii tepari, cea mai buna unealta in "munca" lor este chiar legea romaneasca, considera Dan Drosu Saguna, unul dintre romanii care au vazut cele mai multe si mai mari tepe financiare, in calitate de presedinte al Curtii de Conturi. Acesta sustine ca, atat timp cat legile nu sunt foarte clare, si cat timp in textul lor se strecoara multe ambiguitati, marile tepe vor continua sa se intample. De altfel, presedintele Curtii de Conturi atrage atentia asupra faptului ca acest fenomen este raspandit in intreaga lume, prin cazuri gen WorldCom, Enron sau Parmalat.

"Sunt doua lucruri care trebuie luate in calcul: legea, pe de o parte, si aplicarea si respectarea legii, pe de alta parte", considera Dan Drosu Saguna. Acesta a precizat, de asemenea, ca legislatia financiara din Romania este foarte instabila, cu schimbari dese si bruste, fapt care permite unele "portite" pentru escrocherii.

Bogdan Baltazar, presedintele Cabinetului de consultanta financiara Baltazar, Bloom & Parvulescu (BB&P), considera, in schimb, ca marile tepe au fost permise si chiar cultivate din vointa politica, transpusa in legi create special pentru escrocherii.
"Romania se confrunta cu o forma aberanta de capitalism. In viitor, in principiu, pe masura ce piata se asaza, ar trebui sa existe mai putine astfel de erori, dar sa nu uitam ca la leasing, de exemplu, nu exista "portite" pentru ca pur si simplu nu exista norme de reglementare", a precizat Baltazar.
Presedintele BB&P este de parere ca institutiile financiare trebuie monitorizate si controlate cu cea mai mare atentie, din cauza pericolului foarte mare de astfel de tepe, care fac enorm de mult rau social.
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, sustine ca astfel de escrocherii se pot intampla oricand.

"Sunt ca inundatiile. Nu le cheama nimeni, nu se asteapta nimeni la ele, se intampla brusc. Acolo unde mecanismele sunt dirijate de oameni, pot sa apara si erori. Pe masura ce piata se asaza, astfel de situatii se raresc", a precizat oficialul BNR.

Ce trebuie sa stiti despre cele mai raspandite escrocherii: Scrisori Nigeriene

S-a constatat o reluare intensificata a incercarilor unor grupuri infractionale nigeriene de a atrage in diverse escrocherii internationale institutii de stat si societati comerciale din Romania.

Astfel, pe adresele unor firme, institute de cercetare si persoane particulare din majoritatea judetelor tarii, au sosit mesaje din partea unor pretinse persoane din Nigeria, care pretind ca sunt functionari ai Guvernului sau ai unor companii importante din aceasta tara.

De regula, scrisorile, faxurile, e-mail-urile contin propuneri de implicare in transferarea prin conturi romanesti a unor sume cuprinse intre 20 si 175 milioane USD, in schimbul unui comision de 20%. Mesajele sunt semnate de persoane fictive nigeriene, cum ar fi: Amos Okins, Kelvin Smith, Salisu Abrahim Gwarzo, Gabno Jos, Alhaji Abubakar Atiku Bagudu, John Kabba, Kayode Odeku, Phillips Asidu, Jubril Danladi, dar si de altele care ar avea afaceri cu firme din Nigeria: Mayor Ike - Togo, dr. Kofi Martins - Ghana, John Rashid, Major Ibrahim Sadya, Ego-ebo Michael, Samuel Coker, Johnson O. Kakulu - Siera Leone, Idioma Mike Adams - Noua Zeelanda, Williem Jefferson Motlabhane - Africa de Sud. De mentionat ca aceste persoane nu au fost niciodata in Romania.
Schema utilizata este in general aceeasi cu mici diferente privind provenienta banilor (mostenire, sume ce urmau a fi utilizate pentru plata unui serviciu care din anumite motive nu au mai fost virate in contul firmelor respective, suprafacturarea unui contract extern) si a persoanelor care expediaza scrisoarea (de regula functionari sau fosti functionari in banci, ministere).

Planul consta in contactarea agentilor economici, carora le sunt solicitate: numele, adresa, telefonul si faxul firmei, numele si numarul contului, pe care sa le puna la dispozitie pentru efectuarea transferului, precum si o suma de bani anticipat pentru plata comisioanelor bancare ale transferurilor bancare propuse.

De asemenea, sunt frecvente cazurile cand persoanele sunt invitate in Nigeria pentru perfectarea formalitatilor de transfer valutar, ocazie cu care de fapt se intentioneaza jefuirea acestora si chiar periclitarea integritatii fizice.

Sistemele Piramidale

Un sistem piramidal reprezinta o grupare in care membrii mai vechi fac bani din cotizatiile celor noi, abia intrati in schema. Uneori este in joc si un produs sau serviciu, de cele mai multe ori fictiv, a carui achizitie tine loc de taxa de inscriere.

De mentionat insa faptul ca pentru acest produs sau serviciu nu exista cerere pe piata, ci doar interesul artificial al acelora care doresc sa intre in jocul piramidal si care achizitioneaza produsul sau servicul ca si conditie necesara si suficienta de participare.

Asa-zisa profitabilitate a schemei rezida in taxa de intrare in joc care se distribuie inegal catre membrii mai vechi ai clubului, jocului sau schemei piramidale in functie de gradele ierarhice ale acestora in cadrul sistemului. De obicei, cu cat pozitia individului in structura piramidala este mai aproape de varf si mai departe de baza, cu atat cuantumurile ce revin acestuia din cotizatiile noilor membri sunt mai mari.

Prima data, sistemul piramidal a fost creat in SUA in anul 1919 de catre un imigrant italian. Dupa un sir de tentative nereusite de a-si organiza afacerea proprie, a fondat o noua firma, The Securities Exchange Company, pe care a inregistrat-o la Camera de Comert locala.

S-a anuntat ca SXC atrage resursele investitorilor pentru a le plasa cu dobanzi mari. Luand in consideratie faptul ca piata hartiilor de valoare era dezvoltata, noul emitent nu a atras atentia decat cu rata dobanzii de 45% pentru 90 zile.

Cetatenii americani au inceput sa plaseze banii in Securities Exchange Company. La inceput primeau regulat dobanzile, ceea ce a crescut popularitatea SXC, iar fluxul de nou-veniti a inceput sa creasca. Totul mergea bine pana in 1920, cand creditorii au inceput sa se indoiasca de SXC, dupa care a urmat controlul activitatii firmei de catre organele competente.

Fiind verificata evidenta contabila s-a descoperit inselaciunea: SXC nu investea nicaieri banii atrasi de la deponenti, dar de fapt achita dobanzile din contul incasarilor de la emiterea noilor actiuni. Din fericire pentru deponenti, o buna parte din banii plasati pe atunci au putut fi recuperati.

Marfa, achitata cu cecuri

Mai intai, escrocul isi infiinteaza firma, pe care o inregistreaza folosind documente false privind adresele sediului si ale punctelor de lucru. Dupa ce se asigura ca va fi foarte greu sa i se dea de urma, obtine de la banca un carnet de cecuri si porneste in cautarea potentialelor victime. Incearca, apoi, sa convinga patronii unor firme sa-i dea marfa pe care ar urma sa o achite cu cecuri. Cei care au vandut produsele nu obtin insa nici un ban pentru ca escrocul nu are nici un leu in cont si instrumentele de plata nu pot fi decontate, escrocul vinde tot, incaseaza banii si se face nevazut.

Dispozitii de plata fictive

Escrocii prezentandu-se (prin telefon) drept reprezentantii unei intreprinderi cu care de obicei intreprinderea-victima are relatii economice solicita livrarea unor marfuri. Astfel de inselaciuni se petrec in zilele de vineri, sambata sau in zilele de sarbatori cand verificarea documentelor prezentate este greu de efectuat, dintr-un motiv oarecare. Escrocii, folosindu-se de documente falsificate (procura cu rechizitele intreprinderii cu semnaturi si stampile contrafacute, documente de identitate false sau straine, prezinta dispozitia de plata cu nota bancii fictiva privind transferul) si primesc marfa de la depozit. Desi pare a fi simpla, aceasta escrocherie are succes si cauzeaza prejudicii mari.

Filiala cu renume

Escrocii actioneaza in numele filialei unei firme straine cu renume. Pentru acest lucru, escrocii cauta o denumire apropiata si inregistreaza intreprinderea cu aceasta denumire. In cazul in care organul de inregistrare se va opune denumirii, atunci se foloseste o denumire prescurtata care va fi descifrata in documentele interne ale firmei si in cele falsificate.

De asemenea, dupa inregistrare, escrocii falsifica documente ce ar confirma relatiile de rudenie cu firma straina cu renume si garantiile acesteia. Pentru cresterea prestigiului aceste documente se prezinta clientilor pentru examinare. Preponderent astfel de escrocherii se organizeaza de fosti angajati ai firmelor cu renume, care au avut sau au acces la documentele interne ale firmei.

Plata taxei vamale din contul altuia

Intreprinderii i se propune sa achite taxele vamale, ce constituie o parte esentiala din pretul marfurilor importate, in schimbul unei cote-parte din venitul obtinut din vanzarea acestor marfuri. La analizarea ofertei pare a fi totul in regula. Pentru o incredere mai mare, este numita o banca, la care va fi deservita viitoarea victima.

Intreprinderea achita taxele vamale si reprezentantii ei se deplaseaza la biroul vamal pentru a primi marfa. Acolo, pagubitul afla ca din banii lui a fost achitata vama pentru o cu totul alta marfa.

Plata in avans

Conform contractelor de livrare a marfurilor, intreprinderea escrocilor solicita plata in avans. Marfurile nu se livreaza, iar mijloacele banesti sunt folosite in alte scopuri. In cel mai bun caz, banii se intorc peste o perioada lunga de timp. Solicitarea penalitatilor ar putea insemna neachitarea sumei de baza.

Pentru oamenii de afaceri precauti la platile in avans intreprinderilor necunoscute, escrocul poate cumpara intreprinderi cu o activitate anterioara buna. O conditie importanta este confidentialitatea operatiunii, schimbarea proprietarilor in cel mai mare secret.

Pentru convingerea oamenilor de afaceri, escrocii numesc partenerii cu care intreprinderea procurata a avut anterior relatii, dau numerele de telefon ale fostilor parteneri, care, nefiind la curent cu schimbarea proprietarilor, confirma seriozitatea acesteia.

Folosirea unor instrumente de plata fara acoperire in banca

Inselaciunile cu file cec fara acoperire in contul bancar continua sa fie "la moda"; oamenii de afaceri se confrunta frecvent cu asemenea escrocherii. Pe de o parte increderea, pe de alta parte, dorinta de a incheia afacerile rapid fac ca multi patroni sa cada victime celor care ii "invart pe deget", achizitionand marfa pe care apoi nu o mai platesc.

Cand furnizorii incearca sa ridice banii din banca, au surpriza sa le fie refuzate cererile, pe motiv ca nu exista disponibilitate in conturile bancare invocate. Aceasta metoda - a biletelor la ordin fara acoperire - este cea mai grava infractiune economica in mediul de afaceri din spatiul UE si SUA.

Finantarea bancilor din strainatate

Destul de des, escrocheriile in afaceri sunt comise de catre escrocii din Vest. De exemplu, intreprinderii i se propune sub garantia activelor sale sa beneficieze de imprumuturi ieftine (minimum 100 de milioane de dolari) din una din bancile din Vest. Inselaciunea deruleaza destul de profesional - cu schimb de scrisori prin fax, instiintari prin reteaua bancara SWIFT, deplasari in strainatate pentru semnarea contractului. Dupa perfectarea tuturor documentelor, reprezentantul companiei din strainatate propune achitarea cheltuielilor pentru efectuarea tranzactiei - 2-5% din suma creditului. Dupa aceasta, "reprezentantul" dispare.

O alta schema financiara. Apare o companie financiara din strainatate care propune oamenilor de afaceri finantarea de catre bancile din Vest dupa un sir de programe. Se acorda si garantie bancara - nu este o surpriza deoarece aceasta costa 20.000 de dolari. Este necesar doar de intocmit operativ un plan de afaceri dupa modelul celor din Occident de care sunt gata sa apuce "reprezentantii" aceleiasi companii financiare contra sumei de 35.000-50.000 de dolari. Pana cand se intocmeste planul de afaceri si se regleaza formalitatile, expira termenul garantiei si pentru prelungirea ei sunt necesari alti bani, iar situatia continua la nesfarsit. Sunt cunoscute cazuri cand companiile au pierdut astfel sute de mii de dolari.

Furtul de date si informatii

In conditiile in care tot mai multe tipuri de afaceri au patruns in comunitatea virtuala, a luat o mare amploare furtul de date si informatii care ingrijoreaza tot mai mult companiile, societatile si firmele din cele mai variate domenii de activitate. Informatiile comerciale, de genul listelor de produse, de preturi, de clienti, de furnizori, ale metodelor de promovare a produselor sau ale studiilor de marketing sunt cele mai "vanate". Acestora li se adauga tehnologiile de fabricatie, metodele de instruire a personalului, know-how-ul, inventiile in curs de patentare s.a.

Practici de imbrobodire a naivilor amatori de fonduri nerambursabile

Escrocii pun bazele unor noi fundatii si, imediat dupa infiintare, pleaca in cautarea doritorilor de fonduri nerambursabile. Ei sustin ca au in spate un fond de investitii american ce dispune de milioane de dolari pentru finantari nerambursabile.

Ulterior cer taxe de inscriere in fundatie, dupa care vin cu alte pretentii, de genul "mai trebuie bani pentru parafarea contractelor", "mai trebuie niste bani pentru trimiterea scrisorilor de intentie catre americani".
Pentru a le lua "fata" amatorilor de fonduri, escrocii merg la intalnirile cu acestia insotiti de persoane pe care le prezinta ba reprezentantul Companiei "X", ba seful auditului pentru proiect, sau cetateni straini reprezentanti ai asa-zisilor finantatori americani.
Pentru a spori increderea, la fiecare intalnire se cere semnarea a tot felul de protocoale amanand luni la rand semnarea contractului final cu finantatorii, iar in acest timp se solicita zeci de mii de dolari pentru proiecte, studii de fezabilitate, suportarea cheltuielilor de deplasare, cazare si altele.

Credite false

O retea de escroci a dat un "tun" de aproximativ 1,3 miliarde de lei mai multor filiale ale BancPost si catorva societati de asigurari. Escrocii au prezentat acte false cu care au obtinut credite pentru cumpararea unor produse casnice.

Ca sa obtii un credit cu care sa cumperi obiecte casnice in rate trebuie sa ai un venit pe cartea de munca si sa prezinti mai multe garantii.

O grupare de escroci a pacalit insa acest sistem. Folosindu-se de carti de munca si adeverinte de salariat falsificate, indivizii au intocmit contracte cu diferite filiale ale BancPost si cu mai multe magazine de electrocasnice, achizitionand in rate bunuri in valoare de aproximativ 30.000 de euro.

"In baza documentelor false sau falsificate, suspectii au obtinut imprumuturi in lei si valuta de la filialele bancii, punand astfel mana pe dosarul de creditare care, ulterior, era prezentat reprezentantilor de vanzari ai magazinelor".

Escrocii ridicau de la magazine marfa achizitionata in "rate". Bunurile erau vandute imediat, pentru ca filiera sa nu fie gasita cu marfa acasa.

Escrocherii pe Internet: "Phishing"

Una dintre smecheriile care au inceput sa faca furori in randul hackerilor este "phishing-ul". Este vorba de o escrocherie prin care e-mail-urile sunt folosite ca sa-i determine pe cei creduli sa dezvaluie cu usurinta detalii bancare. Politia britanica a arestat un barbat din Lancanshire care a reusit performanta de a obtine informatii confidentional-bancare de la 500.000 de persoane.

Phisher-ul trimite e-mail-uri sub forma de anunturi oficiale de la banci sau alte institutii in care spune ca e nevoie de o innoire a datelor confidentiale din conturi.

Pasul urmator: cititorul mesajului este rugat sa dea click catre un link ce-l directioneaza la o adresa "oficiala" in care clientul este instruit cum sa completeze un formular cu toate datele contului bancar sau ale cartilor sale de credit.
Va imaginati ce se intampla la scurta vreme dupa ce omul si-a trimis datele hackerilor.

Dobanzi extrem de avantajoase

Clientii sunt ademeniti cu credite cu dobanzi extrem de avantajoase (vezi recentul caz MTS Leasing). Firmele ofera credite in valuta, pe o perioada lunga si cu o dobanda de numai 5-6 la suta pe an.

Deci, un client care solicita, de exemplu, 15.000 euro pentru a-si cumpara un apartament, semneaza un contract, plateste rate lunare si... asteapta.
In fond, "fericitii castigatori", selectati prin... tragere la sorti, sunt creditati nu din fondurile proprii, ci din banii celorlalti deponenti.

Unii organizatori ai acestor afaceri nu se multumesc cu sumele obtinute din comisioane (destul de mari pentru efortul de a plimba bani dintr-o parte in alta), ci deturneaza pur si simplu banii clientilor.

Modalitati si practici internationale

In continuare vor fi redate unele modalitati si practici folosite de infractori pentru punerea in aplicare a schemelor de derulare a fraudelor bancare.

De obicei, acestia inventeaza instrumente cu caracteristici similare instrumentelor specifice bancare (scrisori de garantii bancare emise de banci de prim-rang, certificate de depozite bancare sau scrisori atestand fonduri existente in conturi blocate, acreditive bancare, credite pentru arbitraj valutar etc.), dar care sunt camuflate cu o complexitate deosebita. Aceste instrumente, in copie sau original, par autentice si vor fi ferm sustinute de avocati abili, autentificari notariale etc. Vocabularul utilizat de acesti "clienti" va face apel la practica internationala, cum ar fi: "window time", "international banking hours", "ready willing and able", "key tested telex", pentru a obtine efectuarea tranzactiei cu maximum de urgenta. Acesti "clienti" vor contacta banca/firma fie la sfarsitul programului, fie la sfarsitul saptamanii sau inaintea unor sarbatori legale, oferind bancii/firmei tranzactii "traznet", aducatoare de profituri substantiale, cu conditia sa fie finalizate urgent. Cea mai avizata este piata bancara neexperimentata din estul Europei.

Aici, escrocii folosesc nume de companii la care se adauga terminologii ca: "Nationwide, Universal, Guardian, Agricultural, Investment, International, Worldwide, Royal, Security, Capital", majoritatea afirmand ca reprezinta Natiunile Unite sau alte organisme vag recunoscute. Deseori, infractorii isi sustin propunerile mincinoase cu documente, contracte, procuri autentificate, care le confera pe deplin dreptul de a se implica in afacere sau care autentifica garantare tranzactiei de catre o banca de prim-rang.

In ultimii ani, asa-zisele "instrumente emise de banci de prim-rang", dovedite a fi false, au creat mari prejudicii in tranzactiile efectuate pe pietele de capital. Brokeri corupti lucrand mana in mana cu avocati si contabili corupti actioneaza, profitand de naivitatea sau coruperea unor banci din Estul Europei, din tarile fostei Uniuni Sovietice, China si Africa, semneaza sau emit instrumente ce pot fi considerate drept autentice "Prime Bank Instruments".

Codurile de siguranta, sparte

Prin intermediul unei agentii "Western Union" se pot trimite bani in toata lumea. Mecanismul de transfer de valuta este urmatorul: expeditorul comunica celui care primeste banii codul secret al operatiunii. Destinatarul merge la una dintre agentiile societatii "Western Union", comunica acel cod secret si intra in posesia banilor. Singurele date cerute de functionarii de la ghiseele "Western Union" sunt numele si codul secret, iar singurul act este un document de identitate al destinatarului. Escrocii au penetrat sistemul informatic al "Western Union", violand sistemul de siguranta si au obtinut lista cu nume de persoane care urmau sa primeasca bani, precum si codurile secrete ale operatiunilor respective. Datele obtinute de escroci au fost suficiente pentru a intra in posesia banilor.

Cu documente de identitate false, pe numele destinatarilor, s-au prezentat la ghiseele "Western Union" cerand banii care fusesera trimisi pe numele respective, comunicand si codurile secrete ale operatiunilor. Pentru un "pirat informatic", contrafacerea unui act de identitate este floare la ureche. In general, pentru a nu da de banuit, se substituie unor persoane de aproximativ aceeasi varsta cu el, si care nu asteapta sume foarte mari, pentru a nu risca verificari suplimentare. Cei ce comit fraude prin intermediul comertului electronic, cu acte de identitate false, se prezinta la ghiseul "Western Union", sau alta companie similara, ca sa ridice bani ce provin de la cetateni, preponderent straini, care au fost inselati sa-i trimita pentru a cumpara niste obiecte, care apoi nu mai sunt trimise. (Sursa: www.fraude.avocat.md)

ANUNT IMPORTANT

In caz ca ati fost pagubiti sau aveti informatii despre alte scheme ingenioase de escrocare nu ezitati sa ne scrieti pe adresa redactiei pentru a le publica, limitand astfel riscul ca si alti romani sa fie pacaliti.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe