Din mariajul in care ar aduce stimulente pentru profituri, BCR spera sa primeasca in schimb parte din puterea financiara si experienta cumparatorului, iar clientii sai - produse si servicii bancare la calitatea si standardele celor occidentale.

Cel mai puternic pretendent, in termeni de active si capitalizare de piata, dintre cei 11 care au trimis scrisori de interes, este banca franceza BNP Paribas. Prezenta in 85 de tari, aceasta a reusit sa obtina, in ciuda problemelor economiilor occidentale, si unul dintre cele mai mari profituri din 2004, nefiind nevoita sa apeleze la concedieri. BNP Paribas are experienta atat pe segmentul de retail, cat si pe cel corporatist, insa a mentinut pana acum o prezenta relativ modesta in Europa Centrala si de Est. In Romania, a revenit acum cativa ani prin achizitionarea firmei de credite de consum "Credisson".

Simbol al finantelor germane, Deutsche Bank are in momentul de fata aproape doua treimi din angajati in afara tarii de origine. Extinderea mondiala va continua si in anii urmatori, chiar daca banca va reduce anul acesta cu 6.400 de persoane numarul angajatilor. Un adevarat gigant, Deutsche Bank detinea in 2004 a sasea pozitie in lume dupa active, dar ocupa abia locul 23 dupa capitalizarea de piata, in conditiile in care pretul actiunilor a coborat cu 15% din 2002. Tocmai pentru a creste capitalizarea de piata si profitul, conducerea bancii cauta noi zone de crestere. "Mizam pe rata inalta de crestere a pietei bancare romanesti si pe perspectivele integrarii europene a tarii", spune Peter Tils, director de relatii cu institutiile financiare.

Potrivit afirmatiilor sale, banca vrea sa isi echilibreze sursele de venit, retailul fiind o sursa stabila in acest sens. Candva activitate traditionala, retailul a trecut pe planul doi in favoarea activitatii de investment banking, in care Deutsche Bank a excelat, pentru a fi reactivata acum patru ani. Alexander Berge, seful diviziei "Private &Business Clients (PBC)" pentru Europa Centrala si de Est, considera ca specializarea in produse foarte sofisticate, destinate clientilor cu venituri mari, nu va reprezenta un handicap la intrarea pe piata romaneasca. In ultimii ani, banca a dezvoltat pachete de produse si servicii pentru IMM care sa acopere atat nevoile de afaceri ale intreprinzatorilor, cat si necesitatile personale de finantare.

Dispus sa plateasca o suma foarte mare pentru a intra pe piata romaneasca s-a declarat, in luna mai, presedintele Erste Bank. Banca austriaca era interesata atunci, insa, de CEC, institutie despre care credea ca va fi privatizata inaintea BCR si care se potrivea perfect specificului sau. Chiar daca este specializata in domeniul caselor de economii, Erste cunoaste foarte bine piata de retail central si est-europeana, avand in plus experienta si in privatizarea unei mari banci dintr-o tara fosta comunista (Ceska Sporitelna).

Citeste si:

O cota mare de piata in regiune (detronat abia anul trecut de Erste Bank), experienta in retail si privatizari de banci are si grupul belgian KBC, prezent cu filiale in tari ca Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia. Familiara cu regiunea, dar concentrata cu precadere pe segmentul clientilor corporatisti, este ABN Amro. La fel ca Deutsche Bank, banca olandeza cauta surse si zone noi de relansare a profiturilor, o alta asemanare fiind planurile de externalizare a 2.300 de angajati din sectorul IT. Pentru Romania, care are specialisti buni (si ieftini) in acest domeniu, astfel de planuri s-ar putea dovedi chiar benefice.

O prezenta aproape inexistenta pana acum in Romania au avut-o, dintre competitori, belgienii de la Fortis si Dexia, Banco Comercial Portugues si italienii de la Intesa. Toti au insa experienta pe retail, iar banca italiana detine si pozitia a opta dupa activele detinute in Europa Centrala si de Est. Un caz special este cel al gigantului mondial Citigroup, care nu participa la privatizare prin Citibank, ci printr-o divizie si un fond de investitii.

Cine cunoaste centrul si estul Europei

• Erste Bank: detinea, in 2004, in regiune, active de 33,3 miliarde de euro, in crestere cu peste 3 miliarde de euro fata de 2004. Depozitele atrase in zona depaseau 23 miliarde de euro, iar numarul clientilor, 11,8 milioane. Anul trecut, venitul net din Europa Centrala si de Est a fost de 322 milioane de euro, aproape dublu fata de anul precedent.
• KBC: active de 31,1 miliarde de euro in Europa Centrala si de Est, venit net de 322 milioane de euro si depozite atrase de 28,8 miliarde de euro, la un numar de 9,1 milioane de clienti.
• Intesa: active totale de 16,3 miliarde de euro in 2004 (in crestere cu 3,7 miliarde de euro fata de 2003), venit net de 572 milioane de euro, depozite atrase de 11,8 miliarde de euro.