Situatia Fondului Proprietatea, destinat despagubirii proprietarilor ale caror locuinte nationalizate nu pot fi retrocedate in natura, ramane incerta. Aplicarea acestei idei s-a transformat, o data cu incertele alegeri anticipate, dintr-o certitudine intr-un mare semn de intrebare. Pachetul de acte normative privindproprietatea a fost adoptat, saptamana trecuta, in sedinta de Guvern, prin ordonanta de urgenta. Cu toate acestea, existenta Fondului Proprietatea va depinde strict de hotararea Guvernului Tariceanu.
Gabriel Zbircea, presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), nu stie, deocamdata, nimic despre ce se va intampla cu Fondul Proprietatea.

"Cred ca initiativa Guvernului de a rezolva, o data pentru totdeauna, problema fostilor proprietari a fost una de buna credinta. Pe de alta parte, pana la aceasta ora, nu mi-a ajuns la cunostinta o varianta mai buna pentru a rezolva aceasta problema, creandu-se, astfel, o alternativa. Noi am incercat, din ceea ce mai avem in portofoliul AVAS, pentru ca societatile frumoase, profitabile, au fost deja vandute, sa punem pe lista Fondului Proprietatea actiuni cat mai atractive, din spuma societatilor", a precizat, pentru "Curierul National", Gabriel Zbircea.

Cu toate acestea, presedintele AVAS a recunoscut ca asupra fondului planeaza incertitudinea."Nu stiu ce se va intampla mai departe, pentru ca fiecare Guvern ia propriile decizii.

Si in privinta BCR am fost intrebat daca privatizarea va fi afectata de alegerile anticipate, inclusiv de investitori. Cu Fondul Proprietatea cred ca trebuie sa continuam, faptul ca ar putea fi alegeri anticipate nu inseamna ca nu trebuie sa mai existe nici o activitate, sa fie paralizata toata tara. Evident ca nu-mi convine instabilitatea si incertitudinea, insa nu am ce sa fac", a precizat Zbircea.

Presedintele AVAS a precizat ca, deocamdata, nimeni nu i-a spus nimic in privinta fondului.
"Este adevarat ca la baza acestui fond sunt societatile din Ministerul Economiei si Comertului, care detine, inca, cele mai atractive societati", a afirmat Gabriel Zbircea.

Posibile actiuni speculative ale unor grupuri de interese

Citeste si:

Presedintele AVAS a atras atentia asupra pericolelor care planeaza asupra proiectului Fondului Proprietatea. In primul rand, Zbircea se teme de actiuni speculative din partea unor grupuri de interese, care, prin cateva articole de presa, ar putea prabusi fondul pentru a cumpara actiuni la acesta pe un pret de nimic. "A doua problema foarte importanta este desemnarea administratorului de fond. Trebuie sa nu fie o actiune 'romaneasca>>, ci una corecta", a precizat Gabriel Zbircea. Daca va mai exista, Fondul Proprietatea va fi constituit din actiuni la circa 100 de societati, precum BCR, CEC, Petrom, Electrica, Distrigaz, Romtelecom, CFR, Tarom si Alro si din creantele Romaniei fata de 14 state.

Lista societatilor a fost inclusa in proiectul de lege privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv de stat in timpul regimului comunist, care face parte din pachetul legislativ privind proprietatea si reforma justitiei, pentru care Executivul si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului.

Documentul prevede infiintarea unui organism de plasament colectiv in valori mobiliare, sub forma unei societati de investitii financiare, denumit

Fondul "Proprietatea", al carui capital social initial va fi format din actiunile detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei la diverse societati comerciale, din creantele statului roman in strainatate, precum si din alte tipuri de active care vor fi stabilite prin hotararea de infiintare a Fondului.

Capitalul social initial al Fondului va fi impartit in actiuni, care vor fi transmise gratuit catre titularii titlurilor de despagubire sau, dupa caz, succesorilor acestora, precum si catre persoanele despagubite prin decizii emise ulterior infiintarii fondului.

La societatile incluse pe lista se adauga, in proportie de 100 la suta, creanta detinuta de statul roman la combinatul Krivoirog din Ucraina, precum si creantele externe ale statului in relatia cu Sudan, Siria, Mozambic, Libia, Republica Guineea, Republica Centrafricana, Congo, Nigeria, Republica Democrata Congo, Somalia, Tanzania, Republica Democrata Coreeana, Cuba si Republica Mongolia.