Normele de franare a creditarii aduc gradul de indatorare la nivelul lui 2004

Sase luni de crestere a puterii de cumparare si a gradului de indatorare a celor care doreau sa-si contracteze un credit sunt suficiente. Cel putin aceasta este concluzia oricarui individ care a simtit pana acum beneficiile cotei unice de impozitare. "Pachetul de masuri pentru temperarea creditarii va fi adoptat de Consiliul de Administratie al Bancii Nationale din Romania (BNR) in primele zece zile din luna iulie", a declarat la sfarsitul saptamanii trecute, pentru Mediafax, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

In cadrul seminarului organizat de Fin Media, guvernatorul a afirmat ca adoptarea unor masuri pentru temperarea creditului in valuta este inevitabila, in conditiile in care povara pentru limitarea deficitelor externe trebuie impartita in cadrul unui mix de politici economice. Intr-adevar, soldul imprumuturilor in valuta acordate de bancile comerciale a avansat in intervalul mai 2004 - mai 2005 cu aproape 64%, fiind principalul suport pentru majorarea cu 38,5% a creditului neguvernamental.

Exprimat in moneda nationala, creditul in valuta a avut o dinamica mai temperata, de 45,2%, din cauza aprecierii monedei nationale in raport cu cele doua devize utilizate pentru finantare de bancile romanesti, respectiv euro si dolarul. In termeni reali, creditul neguvernamental a urcat cu 26%, pana la 470.951 miliarde lei. Finantarile in moneda nationala au avut un ritm de crestere inferior, de sub 30% nominal si 17,7% in termeni reali. La finele lunii mai, creditele in valuta au atins 7,8 miliarde euro. Una dintre propunerile avansate pentru temperarea creditarii stabileste o limita pentru serviciul total al datoriei aferente unui client persoana fizica la 40% din nivelul salariului.

Ce inseamna de fapt aceasta reducere a capacitatii de indatorare a unui client? In momentul in care s-a aplicat cota unica de impozitare s-a constatat o crestere a salariului mediu net pe economie de 5,2%. Adaugand la cresterea salariala si aprecierea leului si cresterea cererii agregate rezulta o crestere a puterii de cumparare de aproximativ 10%. Cresterea puterii de cumparare a populatiei a generat, de asemenea, si o majorare a nivelului de indatorare a populatiei. Practic, cu venituri mai mari si preturi mai mici la produsele din import, clientii bancilor si-au putut cumpara linistiti in rate produsele dorite.

Prin scaderea gradului de indatorare de la 50% la 40% pe client (daca normele vor fi aprobate in aceasta forma), posibilitatile de obtinere a unui credit se vor intoarce la nivelul anului 2004. Daca veniturile au crescut datorita noului sistem de impozitare, capacitatea de indatorare trebuie sa scada pentru a anula efectele benefice ale cotei unice. Guvernatorul BNR sublinia in cadrul seminarului Fin Media ca este necesara temperarea creditului in valuta.

Totusi, pentru a realiza acest lucru nu poate decat sa aplice acest procent maxim de indatorare doar pentru creditele in valuta. Chiar si asa, insa, noile restrictii impuse creditarii vor fi probabil doar o sperietura pentru piata, deoarece posibilitatile de majorare a gradului de indatorare sunt inca posibile. Atat timp cat nu exista o oglinda completa a tuturor creditelor existente in sistem, indiferent de valoarea lor si daca au sau nu restante la plata, membrii unei familii nu pot fi verificati in totalitate de catre banca. Cum se vorbeste de grad de indatorare pe client, fiecare membru al familiei poate contracta credite in limita a 40% din totalul veniturilor pe familie.

Pe de alta parte, definitia familiei este destul de larga in sistemul bancar, nefiind obligatoriu ca veniturile luate in calcul de banca sa fie doar cele ale sotului si familiei. In aceste conditii, nivelul de indatorare care va fi stabilit de BNR nu va putea tempera intr-o masura accentuata cresterea creditarii. Exista totusi posibilitatea ca o recomandare a directiei de supraveghere din cadrul Bancii Centrale sa fie introdusa in noile conditii restrictive, recomandare care ar putea intr-adevar sa limiteze posibilitatea de contractare a unui credit pentru persoanele cu venituri medii si peste medii.

La ora actuala, Banca Centrala recomanda bancilor ca persoanele care au venituri din dividente (angajati care isi primesc salariile pe micointreprinderi pentru a evita impozitarea) sa nu poata primi credit de consum pe o perioada mai mare de un an. In aceste conditii, suma pe care o poate accesa un astfel de client se micsoreaza substantial, iar temperarea creditului pentru cei care nu au salariile trecute in cartea de munca sa-si atinga scopul.

Credite retail 2004 (% PIB)

Ponderea creditelor de retail in PIB in Romania este la nici jumatatea celei din tarile din Europa Centrala si de Est (ECE), unde media creditelor de retail reprezinta 10% din PIB. Pentru a atinge nivelul actual al ECE, Romania ar trebui sa aiba o crestere anuala de 48% pe acest segment.

Retail credite per capita 2004 (EUR)

Daca media creditelor contractate pe cap de locuitor este de numai 135 de euro in Romania, in Europa Centrala si de Est (ECE) aceasta este de 1.600 de euro, iar in zona euro de 11.200 euro. Pentru a atinge nivelul actual al ECE, Romania ar trebui sa aiba o crestere anuala de 128% pe acest segment.

Credite retail

Ponderea creditelor de retail in PIB a crescut de la 0,5% in 2000 la 4,5% in 2004 si 5,5% in 2005. Cu toate ca in perioada mai 2004 - mai 2005 creditul in valuta a cunoscut o crestere de peste 60%, romanii ar mai putea face multe imprumuturi pentru a ajunge la nivelul UE.

Evolutia restantierilor (mii credite/luna)

In mai putin de un an, numarul clientilor cu restante la credite a crescut de nenumarate ori. Totusi, cresterea poate fi interpretata ca fiind mare deoarece a pornit de la zero. Contrar acestei statistici, restantierii nu reprezinta nici 1% din totalul contractantilor de credite.


Despre autor:

Capital

Sursa: Capital


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.