Pentru prima oara, un demnitar roman din echipa aflata la guvernare recunoaste public ca megaescrocheria FNI, pusa in opera de Sorin Ovidiu Vintu, a ingreunat negocierile Romaniei cu Uniunea Europeana. "Prabusirea FNI si falimentele bancare au creat mari dificultati Romaniei in vederea inceperii negocierilor de aderare". Afirmatia apartine negociatorului-sef al Romaniei in relatia cu UE, Leonard Orban, care, cu ocazia unui seminar privind serviciile financiare a subliniat efectul negativ al acestor fenomene asupra aderarii Romaniei la structurile europene.

Problema FNI si a celorlalte "inginerii" puse la cale de SOV &comp. au fost puse in fata autoritatilor romanesti si de organismele financiare internationale, dar asupra acestui lucru s-a asternut de fiecare data tacerea. Mai mult, guvernul s-a angajat in fata FMI, inca din luna august 2002, in Memorandumul suplimentar de politici economice si financiare, sa pregateasca un raport privind "eforturile noastre de a urmari in justitie persoanele implicate in afaceri financiare ilicite, inclusiv cele legate de FNI, Banca Romana de Scont si alte cazuri recente". In realitate, cazul FNI treneaza de 4 ani, singura persoana importanta dintre capii uriasei fraude, ajunsa pe mana justitiei, fiind Ioana Maria Vlas.

"Prabusirea FNI si falimentele bancare au creat mari dificultati Romaniei in vederea inceperii negocierilor de aderare la Uniunea Europeana", a declarat, ieri, in timpul seminarului "Servicii financiare", Leonard Orban, secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene, fost negociator-sef al Romaniei cu UE. Este pentru prima oara cand un oficial roman, din randul echipei guvernamentale aflate la putere, recunoaste public faptul ca megaescrocheriile financiare facute de Sorin Vintu & comp. au pus in pericol chiar negocierile cu Uniunea Europeana.

Oficialul roman a precizat ca, atat "Afacerea FNI", pusa in opera de Sorin Ovidiu Vintu, cat si falimentul Bancorex si al altor banci (Bankcoop, Banca Romana de Scont, Banca Internationala a Religiilor etc) au condus nu doar la intarzierea si ingreunarea negocierilor, dar si la impunerea unor conditii mult mai dure in legislatia bancara romaneasca, spre deosebire de cea a altor tari candidate, tocmai pentru ca, in viitor, sa fie evitate astfel de cazuri frauduloase.

Citeste si:

FMI si Banca Mondiala au cerut, inca din 2002, pedepsirea celor vinovati de prabusirea FNI

Problema FNI a mai fost pusa in fata autoritatilor romanesti si de organismele financiare internationale, dar asupra acestui lucru s-a asternut, de fiecare data, tacerea. Guvernul Romaniei a fost obligat sa se angajeze, inca din luna august 2002, fata de Fondul Monetar International, in Memorandumul suplimentar de politici economice si financiare pentru anul 2003, la punctul 30, sa pregateasca un raport privind "eforturile noastre de a urmari in justitie persoanele implicate in afaceri financiare ilicite, inclusiv cele legate de FNI, Banca Romana de Scont si alte cazuri recente", raport care trebuia pus la dispozitia personalului Fondului Monetar International.

In realitate, cazul FNI treneaza de ani de zile, singura persoana importanta dintre capii uriasei fraude, ajunsa pe mana justitiei, fiind Ioana Maria Vlas, in timp ce banii au disparut prin intermediul diverselor inginerii financiare.

Toate acestea au facut ca, in negocierile cu Uniunea Europeana, Romaniei sa-i fie impuse diverse conditii prudentiale, si chiar restrictive, legate de activitatea fondurilor de investitii, a institutiilor de creditare etc. De exemplu, din aceasta cauza au fost interzise CAR-urile. Apoi, ca urmare a negocierilor cu UE, a fost definita sfera de cuprindere a notiunii de institutie de credit si a celei de institutie financiara, a fost introdusa obligativitatea obtinerii prealabile a aprobarii BNR pentru actionarii semnificativi la banci, obligativitatea supravegherii de catre BNR a bancilor si institutiilor financiare si aplicarea legislatiei referitoare la constituirea rezervei generale pentru riscul de credit, inclusiv pentru sucursalele bancilor straine.