O scurta privire asupra Burselor din alte tari din regiune are darul de a-i calma pe cei care ar putea crede ca piata de capital de la noi e una puternica si gata de a infrunta competitia pe care o va presupune aderarea la Uniunea Europeana.

Singura Bursa cu care BVB se poate compara este cea din Bulgaria, unde anii de criza economica au taiat toata increderea populatiei in piata de capital.

In ceea ce priveste modul de organizare, toate celelalte burse au fost de mult transformate in societati pe actiuni, daca nu cumva au fost create inca de la inceput in acest fel. Chiar si vecinii de la Sofia au fost mai harnici la acest capitol.

Atrage atentia eficienta cu care majoritatea tarilor din regiune au stiut sa valorifice instrumentul numit piata de capital in folosul economiei. Intre 1993 si 1995, o perioada in care Romania inca se mandrea cu dictonul "nu ne vindem tara", in Cehia nu mai putin de 1.669 de companii supuse privatizarii in masa erau listate la bursa.

In Ungaria, premisele aparitiei si dezvoltarii pietei de capital au aparut inca dinaintea caderii regimului comunist, din anul 1987, cand 22 de banci s-au inteles sa tranzactioneze intre ele actiuni.

Inceputul anilor '90 a gasit Ungaria, Polonia, Cehoslovacia si chiar Bulgaria pregatite pentru trecerea la un nou tip de economie, care sa includa tranzactiile cu valori mobiliare. Bursele de valori au aparut in 1990 la Budapesta, 1991 la Varsovia si Bratislava si in 1992 la Praga. Sofia a mai asteptat pana la sfarsitul lui 1995, dupa ce intre 1992 si 1995 au existat circa 20 de piete regionale care au fuzionat treptat. In Romania, Bursa de Valori a fost inaugurata la 23 iunie 1995.

Privatizarea burselor a avut loc in 1992 in Cehia si in 2002 in Ungaria. In Polonia, bursa a fost infiintata ca societate pe actiuni de catre Trezoreria de Stat si are in continuare capital majoritar de stat, iar in Slovacia a fost de la inceput societate pe actiuni.

Intre actionarii bursei din Bratislava se numara Fondul National al Proprietatii din Slovacia, Allianz Slovacia, OTP Bank, ING Bank sau Uniqa.

In Ungaria, intre actionari se evidentiaza Erste Bank, HVB Bank Ungaria, ING Bank, Osterreichische Kontrolbank AG., OTP Bank, Raiffeisen, Wiener Borse. Numarul actionarilor persoane fizice este si el mare.

Nici prin gand nu pare sa le fi trecut artizanilor burselor din regiune limitarea la 5% a detinerilor in cadrul unei piete reglementate, asa cum se propune in Romania.

Citeste si:

Bursele sunt societati comerciale la fel ca oricare altele, iar actionarii au interesul ca ele sa functioneze bine, indiferent de ponderea pe care o detin in total. Iar din actionariatul burselor vecine nu se desprinde ideea ca acestea ar fi fost cumparate de persoane rau-intentionate, pentru a destabiliza economia, asa cum gandesc o parte din oamenii de afaceri romani. Dimpotriva, numele actionarilor dau institutiilor o credibilitate mai mare.

Instrumentele derivate sau tranzactiile in marja, devenite deja un vis frumos pentru romanii cu ceva cunostinte in materie de piata de capital, sunt nelipsite din oferta burselor serioase.

Obligatiunile au si ele o pondere importanta in activitatea pietelor vecine, bursele din Bratislava si Budapesta evidentiindu-se in acest sens.

Performantele si seriozitatea intregului mediu economic au facut ca bursele din regiune sa atraga inclusiv emitenti straini. Erste Bank a fost listata la data de 1 octombrie 2002 la Bursa din Praga, iar Bank Austria Creditanstalt AG a fost listata la Bursa din Varsovia la 14 octombrie 2003.

La Bursa de la Bucuresti nu este listata nici o mare companie straina intrata in Romania. Reprezentarea companiilor straine se face doar prin intermediul societatilor de stat cumparate de acestea. Despre companii straine listate la BVB, nici nu se poate pune problema.

BVB, cea mai slaba capitalizare din Europa Centrala

Daca unele dintre aspectele de mai sus sunt scuzabile, comparatia intre performantele burselor nu lasa loc pentru cuvinte. Capitalizarea BVB este de doar 11 miliarde euro, fata de 23 miliarde euro in Ungaria, 36 miliarde euro in Cehia si 57 miliarde euro in Polonia. Ipoteza ca marimea capitalizarii este influentata negativ de marimea economiei nu sta in picioare, din moment ce Ungaria, o tara cu un PIB mai mic decat cel al Romaniei, are o Bursa de doua ori mai mare, daca luam in calcul doar actiunile, fara obligatiuni, titluri de stat sau instrumente derivate.

Raportul intre capitalizarea bursiera si Produsul Intern Brut al anului 2003 (cel mai recent gasit pentru toate tarile) este in Romania de 23%, in vreme ce in Ungaria atinge 58% (doar cu capitalizarea actiunilor), iar in Cehia 50%. Bursa din Bratislava reprezinta un caz aparte, cea mai mare parte a capitalizarii si mai ales a valorii tranzactiilor fiind data de obligatiuni. Din capitalizarea totala de circa 14 miliarde euro, 4,3 miliarde sunt actiuni, iar 9,8 miliarde obligatiuni. Raportul intre capitalizarea bursiera totala si PIB este in cazul Slovaciei de 53%. In Polonia, acest raport este de 32%.

Raportul arata in ce masura piata de capital e importanta pentru economia fiecarei tari, Produsul Intern Brut fiind o masura a dimensiunii reale a economiei. In ceea ce priveste nivelul de activitate al fiecareia dintre burse, BVB conduce detasat plutonul de codase. Raportand valoarea zilnica a tranzactiilor la capitalizarea bursiera, pentru a afla in ce masura actiunile cotate se misca la Bursa sau doar fac figuratie, constatam ca titlurile romanesti nu au lichiditate.

Valorile obtinute sunt in jur de 0,2% - 0,3%, in afara de Romania si Bulgaria, unde raportul este de aproximativ 0,04% si 0,02%. De sapte-opt ori mai multa activitate asadar pentru bursele din Polonia, Ungaria si Cehia fata de cea mioritica. La bursa din Bratislava, raportul este de 1%, datorita specificului pietei. Concluzia este ca avem o piata de capital dominata de cantitate si nu de calitate, iar majoritatea companiilor cotate se afla la Bursa pentru orice altceva, numai pentru tranzactionare nu.