Bancile dau credite de consum... alimentar

In urma unei evaluari a situatiei economico-sociale actuale, Blocul National Sindical a concluzionat ca in primul trimestru al anului 2005 PIB-ul estimat a fost de 497.251,2 miliarde de lei exprimat in preturi curente, in crestere, in termeni reali, cu 5,9 la suta fata de trimestrul I din anul 2004. Cresterea a fost determinata in mod semnificativ de marirea volumului de activitate si, in consecinta, a valorii adaugate brute din servicii (6,8%) si din industrie (5%).

La sfarsitul lunii aprilie 2005, bugetul de stat inregistra un deficit de 54,95 miliarde lei, spre deosebire de luna aprilie 2004, cand bugetul de stat avea un excedent de 89,76 miliarde lei. In ceea ce priveste executia bugetelor locale, de mentionat este cresterea excedentului acestor bugete cu 33% fata de nivelul excedentului inregistrat la sfarsitul lunii aprilie 2004. Executia bugetului asigurarilor sociale la sfarsitul lunii aprilie arata un deficit de 350,9 miliarde lei.

In perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2005, indicele brut al productiei din industria prelucratoare a inregistrat o crestere de 7,2 procente, fata de perioada corespunzatoare a anului precedent; pe ansamblul ramurii, indicele brut a fost de de 105,9%. Investitiile realizate in economie in primul trimestru al anului 2005 au insumat 50.202,6 miliarde lei, fiind in crestere, in termeni reali, cu 4,8% fata de acelasi trimestru al anului 2004. Efectivul salariatilor din economie era la sfarsitul lunii aprilie 2005 de 4.551 mii persoane, cu 3,3% mai mare decat in aprilie 2004. Castigul salarial mediu brut pe economie a fost in luna aprilie 2005 de 9.729.767 lei, cu 17% mai mare decat in aprilie 2004. Castigul salarial mediu net a fost de 7.434.792 lei, cu 24,5% mai mare decat in luna similara din 2004. Ca urmare, salariul real a crescut in aprilie 2005 cu 13% fata de aprilie 2004, fiind cu 12,7% mai mic fata de salariul real din octombrie 1990.

30% dintre gospodarii au venituri de 3.250.000 de lei pe luna

Rata somajului inregistrat in luna aprilie 2005 a fost de 5,7% in raport cu populatia activa civila totala. Numarul somerilor la sfarsitul lunii aprilie era de 511, 3 mii persoane. Citand o ancheta a Institutului National de Statistica, BNS arata ca 60,1% dintre gospodariile din Romania aveau in iunie 2004, comparativ cu perioada similara din 2003, o situatie economica neschimbata, 30,2% o situatie economica mai rea si 9,7% o situatie economica mai buna. Conform aceleiasi anchete, principala sursa de venit pentru 54% din gospodarii o reprezinta veniturile de natura salariala. Pe ansamblu, exclusiv din prestatii sociale obtin venituri peste un sfert din gospodarii. Aproximativ 75% din gospodarii obtineau venituri lunare sub plafonul lunar de 8.200.000 lei, in timp ce aproximativ 54,7% din gospodarii au avut venituri sub nivelul lunar de 5.500.000 lei, in conditiile in care, pentru aceeasi perioada, respectiv mai 2004, nivelul cosului minim de consum calculat de INS era de 6.503.867 lei. Aproximativ 30% din gospodarii au avut venituri de aproximativ 3.250.000 lei pe luna, avand de optat intre a-si plati facturile pentru intretinerea locuintei si utilitati sau a-si acoperi cheltuielile alimentare astfel incat sa subziste.

Salariile din 2002, relativ la acelasi nivel

Analiza legaturii intre evolutia salariului real si cea a productivitatii muncii in industrie, asa cum reiese din graficul de mai sus, releva faptul ca in perioada 2002 - ianuarie 2005 nu a existat o legatura directa intre cresterea salariului real si cresterea productivitatii in industrie. Tipul de grafic de mai sus, care reda legatura intre salariul real si productivitate, reflecta faptul ca in timp ce productivitatea muncii reprezentata pe axa X a crescut in perioada 1 ianuarie 2002 - ianuarie 2005, salariul real reprezentat pe axa Y a ramas relativ la acelasi nivel sau cresterile salariului real nu au urmat ritmul de crestere impus de productivitatea muncii.

Potrivit BNS, cresterile de salarii sunt considerate inflationiste atunci cand depasesc cresterile de productivitate, in cazul de fata, problema majora fiind lipsa corelatiei dintre cresterile celor doi indicatori.
Astfel, lipsa corelatiei dintre cresterile celor doi indicatori este rezultatul acceptarii politicii salariale impuse de FMI, pentru intreprinderile monitorizate, masura de care Guvernul si mediul de afaceri, in unele cazuri, s-a prevalat pentru a limita drastic cresterile salariale.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe