Potrivit lui Laurentiu Ciocarlan, de la Raiffeisen Capital & Investment, au subscris la oferta Flamingo atat investitori romani cat si straini, insa subscrierile mai mari au apartinut celor straini. Estimarea reprezentantului Raiffeisen este ca aproximativ 70% din noile detineri vor apartine investitorilor straini, iar 30% celor autohtoni. Acest lucru se va afla cu precizie doar dupa decontarea actiunilor, pentru ca subscrierile s-au realizat prin intermediul mai multor firme de brokeraj si datele nu pot fi centralizate momentan.

Numarul de actionari dupa majorarea de capital va fi de aproape 900, dupa ce initial Flamingo International era detinuta de 80 de actionari. Noile actiuni sunt detinute in proportie de 30% de asa numita "transa mica", formata din investitori cu numar mic de actiuni si 70% de "transa mare", cea a investitorilor institutionali si a celor individuali cu potential investitional ridicat.

Modul in care s-a desfasurat oferta a fost inteles, se pare, mai bine decat se asteptau o parte a analistilor economici si a facut ca numarul actiunilor dorite sa fie mult mai mare decat cel pus la bataie.

"Faptele au dovedit ca oferta a fost inteleasa si de investitorii mai nesofisticati", a tinut sa precizeze Dragos Simion, presedintele Flamingo Computers. Repartizarea noului actionariat si faptul ca o buna parte din el este format din investitori mici dovedeste ca oferta a avut succes si in afara cercului investitorilor institutionali.

Scaderea pretului actiunilor de la 24.000 lei, cat ar fi putut fi fixat, la 23.000 lei este explicata de presedintele Flamingo International Dragos Cinca prin dorinta de a lasa "un potential de crestere mai substantial in piata secundara".

Citeste si:

Pentru Bursa, listarea Flamingo are mai multe parti bune. Cea mai vizibila pe termen scurt este aparitia unui nou emitent, cu 22,5% din actiuni la tranzactionare si cu credibilitate in Romania. Capitalizarea Flamingo International, la pretul IPO de 23.000 lei/actiune, se ridica la mai mult de 55 milioane de euro, ceea ce va duce compania pe locul al 10-lea (daca excludem SIF-urile), din acest punct de vedere in momentul cotarii sale la BVB, eveniment prevazut pentru luna iulie. In plus, numarul mare de actiuni libere la tranzactionare o vor face mai atractiva.

Pe termen mediu si lung, succesul ofertei publice Flamingo poate duce la aparitia increderii in piata de capital din partea companiilor private romanesti. Laurentiu Ciocarlan considera ca "gheata s-a spart" si ca firmele care pana acum se temeau sa intre pe piata de capital au vazut ca bursa e un vehicul eficient pentru atragerea de bani. Increderea posibililor noi emitenti va fi in mod normal cu atat mai mare cu cat oferta actuala a venit intr-un moment foarte slab pentru Bursa.

Modelul Flamingo de listare la Bursa

Initiativa companiei de IT a avut mai multi pasi, si a fost pregatita in detaliu pentru a da rezultatele pe care le-a dat. Horararea majorarii de capital si a listarii in vara acestui an a fost luata de Consiliul de Administratie inca din aprilie 2004. Intre lunile aprilie si decembrie 2004 au urmat pregatirile interne, iar intre decembrie 2004 si februarie 2005 au avut loc discutii pentru gasirea unor intermediari ai ofertei, optandu-se in final pentru Raiffeisen Capital & Investment si ING Financial. Pe parcursul pregatirilor Flamingo a primit consultanta si prin intermediul unui proiect USAID derulat de Deloitte & Touche, dupa cum a marturisit Dragos Simion. Listarea la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti este preconizata a se realiza in a doua parte a lunii iulie, pentru ca actiunile sa poata fi tranzactionate o saptamana sau doua inainte de perioada obisnuita de amorteala de la inceputul lui august. Momentul va depinde de BVB si de CNVM, acestea urmand sa-si dea acordul mai repede sau mai incet pentru listarea Flamingo International.