Din Romania pleaca prea multi bani cheltuiti pe bunuri de import, considera FMI. Guvernul incearca reducerea acestui consum, despre care spune ca a luat-o razna din cauza fenomenului „credit cu buletinul“. BNR a anuntat deja ca va emite norme mai severe pentru imprumuturi.

In februarie 2005, "Cotidianul" dezvaluia in premiera ca Executivul coace majorarea TVA si inasprirea conditiilor de creditare. Asa statea scris, negru pe alb, intr-un document pentru FMI.

"FMI nu cere neaparat cresterea unui anumit impozit (...), dar cred ca si-ar dori majorarea TVA"- a afirmat ieri ministrul Ionut Popescu. Oficialul a evitat din nou sa prezinte cresterea TVA altfel decit ca pe o varianta de lucru, dar a subliniat ca este necesara cresterea veniturilor bugetare, in primul rind pentru cofinantarea fondurilor europene si plata contributiei la bugetul comunitar. Temperarea creditului este si ea prevazuta pentru restringerea consumului.

Creditul relaxat mareste deficitul extern al Romaniei

"Avem nevoie de o temperare a ritmului de crestere a creditarii. Se doreste o temperare a acestei cresteri, s-a ajuns sa se ia credit doar cu buletinul. Relaxarea (in ceea ce priveste conditiile de creditare - n.r.) inseamna o cerere foarte mare si care se duce spre importuri" - a spus Ionut Popescu. El a recunoscut ca vor fi luate masuri de inasprire a conditiilor in care vor fi luate imprumuturile referitoare la rata serviciului datoriei, precizind ca BNR va emite norme in acest sens. Ionut Popescu a confirmat astfel, indirect, validitatea datelor publicate in "Cotidianul" in urma cu 4 luni privind masurile de temperare a creditului neguvernamental, pe care le prezentam mai jos.

Rata lunara, maximum 25% din venitul net

Romanii nu se vor mai putea imprumuta la banci daca rata lunara si dobinzile aferente ce trebuie achitate (serviciul datoriei) reprezinta mai mult de un sfert din venitul lor net (in prezent, conditia ceruta de banci este ca suma de plata lunara sa nu depaseasca 30% din venitul net). "Avind in vedere cresterea brusca a veniturilor disponibile cauzate de reducerea impozitului pe venit si a cresterilor salariale din sectorul public, vom inaspri conditiile de eligibilitate (acces - n.r.) pentru imprumuturile de consum si imprumuturile pentru nevoi personale, prin coborirea plafonului serviciului datoriei lunare (rata lunara plus dobinzi si comisioane aferente - n.r.) de la 30% la 25% din venitul net al imprumutatului" - se spunea atunci in memorandum. Pentru a preveni situatia in care cetatenii ar fi tentati sa se imprumute la mai multe banci, vor fi simultan plafonate, la 40% din venitul net.

O masura controversata

Presedintele CEC, Eugen Radulescu, considera ca o astfel de masura poate avea un caracter prudential, dar se-ndoieste de eficacitatea ei. "Ideea de a introduce mai multa prudenta in acordarea creditului este foarte greu de combatut. Dar ce facem cu imprumuturile care nu sint bancare, ce facem cu creditul doar cu buletinul, cu leasing-ul?". Pe de alta parte, oficialul bancar crede ca bancile vor gasi solutii ca astfel de cerinte sa fie "usor-usor eludate". Analistul Bogdan Baltazar, fost presedinte BRD, considera ca o astfel de masura s-ar justifica in cazul creditului de consum prin care se achizitioneaza cu precadere bunuri din import, si mai putin in cazul creditului imobiliar.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.