In ringul valutar al lumii, economiile Uniunii Europene si Statelor Unite ale Americii se bat in euro si dolari. Rezultatul ramine intotdeauna indecis, dar ½ecare secunda de variatie a celor doua monede conduce la miscari uriase de capital in cautare de pro½t.

Crearea Uniunii Monetare Europene si introducerea monedei unice s-a facut in ideea de a se realiza o contrapondere in economia mondiala la suprematia incontestabila a monedei americane. In acest scop, state precum Germania, Franta, Italia au renuntat la propriile monede, fapt care spune totul despre miza acestei lupte. Nasterea monedei europene este in mod cert evenimentul financiar mondial cel mai important de la crearea sistemului financiar international.

La inceput a fost ECU

La 13 martie 1979, in urma acordului incheiat intre presedintele Frantei, Valéry Giscard d’Estaing, si cancelarul Germaniei, Helmut Schmidt, intra in vigoare Sistemul Monetar European (SME), bazat pe principiul paritatilor fixe, dar ajustabile intre monedele nationale, la care participa toate statele membre ale Comunitatii, cu exceptia Marii Britanii. In cadrul sistemului, se introduce ECU ("European Currency Unit"), unitate de cont si instrument de plati si de rezerva, la care se raporta fiecare moneda participanta. ECU insusi era constituit dintr-un "cos" al monedelor nationale participante, ponderea fiecareia fiind direct legata de puterea economica a statului respectiv. Sistemul Monetar European s-a constituit pe parcurs intr-un instrument pentru lupta impotriva inflatiei, a redus imprevizibilitatea evolutiei cursurilor si variabilitatea ratelor dobinzii.

Sacrificii pentru euro

Aparitia de facto a monedei unice europene a presupus indeplinirea unei serii de criterii de catre toate statele membre ale Uniunii, in afara sacrificiului dat de renuntarea la monedele nationale. Tratatul privind Uniunea Europeana, incheiat la Maastricht in 1992, a jucat un rol-cheie, intrucit prin el statele membre s-au obligat sa atinga o convergenta accentuata si durabila, atestata prin indeplinirea si respectarea continua a asa-numitelor "criterii de convergenta de la Maastricht".

Citeste si:

Banca centrala a fiecarui stat membru trebuie sa fie independenta fata de orice alta putere din stat si sa nu fie influentata in deciziile pe care le ia. Rata inflatiei monedelor nationale nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale performantele celor mai bune trei state membre din anul anterior, deficitul public anual nu trebuie sa depaseasca 3% din PIB, iar datoria publica bruta anuala trebuie sa se incadreze in plafonul de maximum 60% din PIB.

De asemenea, este necesara participarea la Sistemul Monetar European fara o devalorizare voluntara a monedei nationale timp de cel putin doi ani consecutivi si o limitare a ratei nominale pe termen lung a dobinzilor la maximum doua puncte procentuale mai mult decit cea practicata in anul anterior de cele mai bune trei state membre. Daca doreste sa adopte euro, si economia romaneasca trebuie sa se supuna acestor conditii.

Cursul euro/dolar este produsul de sinteza al globalizarii

Daca privim competitia economiilor SUA si UE din punct de vedere monetar, putem spune ca euro s-a impus in ultima vreme in fata dolarului american. Faptul ca raportul dintre euro si dolar pe pietele financiare internationale este acum supraunitar nu inseamna insa ca se poate trage concluzia unei superioritati economice a Europei. Circulatia globala a celor doua super-valute conduce si la variatii ale cursului in functie de criterii extraeconomice.

Succesul unei campanii militare sau atentate, precum cele din 11 septembrie, sint evenimente care influenteaza cursul euro/dolar. Voturile negative ale francezilor si olandezilor la Constitutia Europeana, ca sa luam un exemplu de actualitate, au dus la o depreciere temporara a euro fata de dolar. Cursul euro-dolar este "produsul" unui joc global de interese strategice, militare, politice si financiare, care actioneaza continuu de la un capat la altul al mapamondului. Ca atare, paritatea dintre cele doua monede nu influenteaza doar viata americanilor sau pe cea a cetatenilor Uniunii Europene, ci populatia intregii lumi.