Romania dovedeste ca are capacitatea de a oferi fondurilor de investitii straine randamente de invidiat. Un astfel de atu, combinat cu apropierea momentului aderarii la Uniunea Europeana, plaseaza piata romaneasca in primul esalon al ofensivei capitalului strain.

Pentru fondurile de investitii, riscul unui plasament face parte din regulile jocului. Insa, cele care prin anii ‘90 s-au aventurat pe piata romaneasca au stiut ca trebuie sa-si asume riscuri considerabil mai mari decat daca ar fi ales sa-si plaseze banii intr-o tara din Vest. Tabloul local era sumbru: o economie neperformanta, inflatie ridicata, instabilitate legislativa si fiscala, coruptie. Pe de alta parte, oportunitatile existente in acel moment reprezentau, deopotriva, si mari provocari. Industriile erau fragmentate, managementul din fruntea companiilor autohtone lucra dupa modele de business arhaice, iar nevoia de capital pentru extinderea afacerilor cu potential devenise presanta.

Pe acest fundal, pe piata isi fac intrarea primele fonduri de tara si au loc cateva preluari importante. In lumea fondurilor de investitii, cuvantul "profit" este lege, pentru ca increderea investitorilor care au contribuit cu capital trebuie rasplatita. Asta nu inseamna insa ca s-a castigat pe linie. "Un risc mare presupune castig mare sau pierdere mare. De aceea, unele fonduri au avut succes, altele nu", explica Gelu Tudose, consultant financiar. Explicatia faptului ca nu toate fondurile de tara au avut randamente stralucite in Romania trebuie cautata atat in impredictibilitatea mediului de afaceri, cat si in lipsa de experienta pe plan local a managerilor acelor fonduri. Reteta castigatoare pare sa fie insa in mana fondurilor regionale de investitii.

"Acestea au beneficiat de expertiza, de accesul la echipe de management si de resurse care le-au permis sa fie mai selective in procesul investitional", spune Gelu Tudose. Iar aceasta selectie este mult mai complexa decat pare la prima vedere. De exemplu, spaniolii de la GED Group au analizat nu mai putin 550 de companii locale pana sa se opreasca la cele 12 societati in care au investit prin intermediul GED Eastern Fund I - RPPF. "Criteriile noastre de selectie sunt foarte riguroase", explica Robert Luke, managing director la GED Capital Development. Dintre acestea, cel putin trei sunt decisive: compania sa activeze intr-un sector cu un potential ridicat de crestere, sa aiba o echipa de management performanta si sa ofere siguranta iesirii din afacere.

"N-are sens sa intri intr-o companie daca nu poti iesi mai tarziu", spune Luke. In urma vanzarii participatiilor la opt din cele 12 companii in care a investit, GED Eastern Fund I a obtinut o rentabilitate anuala a investitiei, exprimata in dolari, intre 20 si 25%. Zilele trecute, GED Group a anuntat lansarea unui nou fond de investitii pentru Europa de Sud-Est - GED Eastern Fund II. Jumatate din totalul capitalului disponibil, care se spera ca va ajunge la 100 de milioane de euro in 2006, va fi investit in Romania. "Ne asteptam sa obtinem un profit si mai mare de pe urma celui de-al doilea fond, respectiv intre 25 si 30%", spune Robert Luke. Cu siguranta ca si polonezii de la Enterprise Investors (EI) au toate motivele sa fie multumiti.

In urma cu cinci ani, un consortiu de investitori financiari, din care faceau parte si doua fonduri administrate de EI, prelua 23% din actiunile operatorului de telefonie mobila Orange. Tranzactia s-a ridicat la 20 de milioane de dolari si era prima investitie a polonezilor in Romania. In luna aprilie a acestui an, EI si-a vandut participatiile de la Orange, recuperand de patru ori costul investitiei initiale. "Potentialul de crestere al Romaniei este foarte mare si evident ca, odata cu cresterea business-ului, se mareste si randamentul", explica Cristian Nacu, vicepresedinte Enterprise Investors. Cornel Marian, investment director la compania suedeza de investitii Oresa Ventures, spune ca un jucator din sectorul "private equity" sau capital de risc, din patru firme in care investeste, "intr-una pierde, de la doua obtine rezultate moderate, iar cu a patra castiga, astfel incat, in medie, randamentul sa fie superior altor tipuri de investitii.

"Este mai bine sa nu-ti pui toate ouale in acelasi cos", admite si Cristian Nacu, de la EI. De altfel, Oresa a simtit pe propria piele cum este sa pierzi, dar a trait si extazul unor cresteri anuale de invidiat. Fara indoiala, una dintre cele mai bune afaceri pe care suedezii le-au parafat in ultimii ani a fost investitia in Credisson, companie recent cumparata de Cetelem, divizie a BNP Paribas. "Cresterea valorii Credisson a fost spectaculoasa, datorita pozitiei strategice de lider in servicii specializate de credit de consum in Romania, un domeniu al serviciilor financiare care continua sa aiba o crestere foarte rapida, profitabilitate mare si care atrage un interes deosebit din partea marilor jucatori financiari din Europa.

Randamentul investitiei este probabil unul dintre cele mai bune realizate in Romania, tranzactia efectuandu-se la o valoare de cateva zeci de milioane de euro", afirma Cornel Marian. SEAF Trans-Balkan Romania Fund se dovedeste si el un maestru al afacerilor castigatoare. In primavara acestui an, fondul a vandut catre Polish Enterprise Fund V participatia de la Artima, in cadrul unei tranzactii cu o valoare totala de 17 milioane de euro. Dupa trei ani in actionariatul retelei de supermarketuri, SEAF iese din afacere cu un profit consistent, mai exact cu un randament anual de 58%. Tot in primavara, SEAF a iesit si din actionariatul TotalSoft, printr-o tranzactie care i-a adus o rata anuala de recuperare a investitiei de 62%.

ENTERPRISE INVESTORS

Citeste si:

An intrare in Romania: 1999
Capital disponibil (Polish Enterprise Fund V): 300 mil. euro
Portofoliu: Artima Retail (99%)
Investitie/companie: 5-45 mil. euro
Perioada de investitie: 3-7 ani
Participatii vandute: Orange (aprilie 2005)
Domenii de interes: servicii inclusiv financiare si industriale, bunuri de consum, telecom, IT, materiale de constructii, distributie-retail, farmaceutice.

ORESA VENTURES

An intrare in Romania: 1997
Capital disponibil pentru Europa de Est: 100 mil. euro.
Portofoliu: La Fantana (85%), Flanco (64%)
Investitie/companie: 3-10 mil. euro
Perioada de investitie: 4-7 ani
Participatii vandute: Credisson (80%, mai 2005), Motoractive, Medicover, Churchill Media, Brewery Holding
Domenii de interes: servicii financiare, farmaceutice, servicii medicale, distributie, bunuri de larg consum.

GED Capital Development

An intrare Romania: 1996
Capital disponibil: 44 mil. euro (prin RPPF, investiti in totalitate) si pana la 100 mil. euro pentru GED Eastern Fund II
Portofoliu: Continental Hotels, Regisco, Sicomed, Advantage Software Factory, Vitalgaz
Investitie/companie: 3-10 mil. euro
Perioada de investitie: 4-5 ani
Participatii vandute: Arctic, Adesgo, PC Net, Iride, Isaf, Isaf Prestar, Remayer
Domenii de interes: toate sectoarele.

BARING CENTRAL EUROPE FUND

An intrare Romania: 1998
Capitalizare totala: 86 mil. euro
Portofoliu: Infopress,
Topway Industries
Investitie/companie: circa 10 mil. euro
Perioada de investitie: 3-5 ani
Domenii de interes: toate sectoarele, cu atentie speciala spre materiale de constructii, Internet, productie, servicii.

ROMANIAN-AMERICAN ENTERPRISE FUND

An intrare Romania: 1995
Capitalizare: 61 mil. USD
Portofoliu: Policolor (33%), Rolast (21%), Motoractive (79%), Comtel Rom (57%), Oradea Expres Hotel (100%), Ralfi (72%), Domenia Credit (60%), Certinvest (83%), CMC (34%), A&M (45%), Domo Retail (10%), SEGES (100%)
Participatii vandute: Logic Telecom, Banca Agricola, Banca Romaneasca, Titan Mar/Marmosim
Domenii de interes: servicii financiare, logistica, retail, productie, materiale de constructii.
Balkan Accesssion Fund, ai carui investitori principali sunt RAEF, BAEF, DEG si FMO, lansat in acest an, are drept tinta investitii in Romania si Bulgaria.
Capitalizarea finala avuta in vedere pentru acest fond este de 75 mil. euro.