Legea privind prevenirea si combaterea spalarii banilor va fi modificata, in scopul adaptarii legislatiei romanesti in domeniu la acquis-ul comunitar. Modificarile respecta recomandarile speciale privind combaterea finantarii terorismului, propuse de catre Grupul international de actiune financiara privind spalarea banilor (GAFI), recomandari recunoscute de FMI si Banca Mondiala. Un aspect semnificativ se refera la largirea sferei persoanelor si institutiilor obligate sa raporteze tranzactiile suspecte catre Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.

Acestor persoane le este interzis sa previna partile suspecte in astfel de tranzactii, iar identitatea oricarui denuntator va fi protejata, neaparand in documentele de urmarire si cercetare penala. In plus, se reconfirma rolul SRI, care va trebui imediat informat de catre Oficiu asupra oricarei sesizari primite. De asemenea, agentiile de turism si casele de amanet vor obligate sa aiba "informatori", iar bancherii, avocatii si notarii nu vor mai putea invoca secretul profesional. Telefoanele vor fi ascultate, vor exista investigatori sub acoperire si orice operatiune suspecta va fi blocata.

Legea 656/2002 pentru prevenirea si spalarea banilor, prin intermediul noului proiect de lege, isi va schimba si denumirea, devenind "Legea pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism".

Clarificari privind incadrarea infractiunilor

Potrivit noilor reglementari, se defineste notiunea de "tranzactie suspecta" ca operatiunea care, prin natura ei si caracterul neobisnuit in raport cu activitatile clientului uneia din persoanele prevazute la art. 8, trezeste suspiciuni de spalare de bani sau de finantare a actelor de terorism." In formularea actuala, art. 8 nominalizeaza o vasta tipologie de institutii si chiar persoane fizice, printre care se numara: bancile; institutiile de credit; institutii financiare; societatile de asigurari si reasigurari; agentii economici ce desfasoara activitati de jocuri de noroc, amanet, vanzari-cumparari de obiecte de arta, metale si pietre pretioase, dealeri, turism, prestari de servicii si orice alte activitati similare care implica punerea in circulatie a valorilor; persoanele fizice si juridice care acorda asistenta de specialitate juridica, notariala, contabila, financiar-bancara, cu respectarea dispozitiilor legale privind secretul profesional; persoanele cu atributii in procesul de privatizare; oficiile postale si persoanele juridice care presteaza servicii de transmitere de bani, in lei sau in valuta; agentii imobiliari; trezoreria statului; casele de schimb valutar; si orice alta persoana fizica sau juridica, pentru acte si fapte savarsite in afara sistemului financiar-bancar.

Acest articol a fost modificat in proiect, in sensul ca notarii, avocatii sau alte persoane care exercita profesii liberale nu vor mai putea invoca secretul profesional, fiind obligati sa reclame la autoritate orice tranzactie pe care ar putea-o considera suspecta. In caz contrar, vor fi amendati cu minimum 100.000.000 lei. Sunt exceptate doar situatiile in care informatiile in cauza sunt obtinute de la persoane pe care avocatii, notarii sau auditorii financiari le asista in vederea lamuririi situatiei lor juridice.

Agentiile de turism si casele de amanet - obligate sa aiba "informatori"

Legea prevede, la art. 14, obligativitatea tuturor institutiilor si persoanelor amintite la art. 8, precizate anterior, sa aiba desemnate, dintre propriii angajati, persoane care trebuie sa tina legatura cu Oficiul. Noul proiect de lege va prevedea, pentru aceste institutii, obligativitatea sa asigure si instruirea angajatilor pentru a putea recunoaste operatiuni care pot fi legate de spalarea banilor. In caz contrar, vor plati amenzi intre 150.000.000 si 500.000.000 lei.

Citeste si:

Orice operatiune suspecta va putea fi blocata

Alineatul (1) de la art. 3 va prevedea ca "de indata ce salariatul unei persoane juridice sau una dintre persoanele fizice prevazute la art. 8 are suspiciuni ca o operatiune ce urmeaza sa fie efectuata are ca scop spalarea banilor sau finantarea actelor de terorism, va informa persoana desemnata conform art. 14, al. 1, care va sesiza imediat Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor", care are obligatia de a confirma primirea sesizarii. Oficiul va informa imediat SRI, care are rolul de coordonator tehnic al Serviciului national de prevenire si combatere a terorismului.

Apoi, Oficiul, daca va considera necesar, va putea opri tranzactia trei zile lucratoare, suma ramanand blocata in contul titularului. Daca se considera necesar, chiar daca banuiala nu a fost confirmata in cele trei zile, Oficiul poate cere Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie prelungirea termenului cu inca patru zile, o singura data. Daca nu se dovedeste comiterea vreunei infractiuni de spalare de bani sau finantare a terorismului, transferul reintra pe fagas normal, dar dupa o intarziere de minimum trei zile. Persoana care a facut sesizarea, chiar si din exces de zel, nu va pati nimic, identitatea acesteia fiind protejata prin lege. Astfel de informatii, neconfirmate intr-un termen de maximum sapte zile, vor fi pastrate de catre Oficiu timp de 10 ani, iar daca in aceasta perioada nu sunt completate, vor fi casate.

Telefoane ascultate si investigatori sub acoperire

Pentru cazurile in care vor exista indicii solide ca s-ar putea savarsi infractiuni de spalare de bani sau finantare de terorism, noul proiect de lege prevede o serie de masuri noi de lupta. Conturile suspecte vor putea fi supravegheate pana la patru luni, vor putea fi puse sub urmarire telefoane si persoanele suspecte vor putea fi filate. In plus, vor putea fi folositi si investigatori sub acoperire.

Daca sumele suspecte nu se gasesc, se confisca echivalentul lor

Suplimentar, fata de prevederile Codului penal, art. 25 al Legii 656/2002 va fi modificat drastic, astfel incat, in cazul in care bunurile supuse confiscarii nu se gasesc, va putea fi confiscat echivalentul lor in bani sau in bunuri. In cazul in care bunurile supuse confiscarii nu pot fi individualizate fata de bunuri dobandite legal, se confisca bunuri pana la concurenta valorii bunurilor supuse confiscarii.

Remarcam, in incheiere, ca cea mai mica amenda prevazuta de noul proiect de lege este de 100.000.000 de lei si poate fi aplicata chiar si pentru simplu motiv ca vreun functionar n-ar fi fost suficient de vigilent, in vederea sesizarii Oficiului, asupra unei operatiuni despre care, la un moment dat, n-ar fi avut indicii ca ar putea fi suspecta, dar ulterior a devenit sau a fost dovedita ca operatiune interzisa.