Reinstaurarea stabilitatii cursului euro/leu, cu concursul BNR, incurajeaza piata sa ignore complet riscul aparitiei unor corectii, mentinand apetitul pentru credite in euro si dolari. In acelasi timp, cresterea finantarilor in valuta este sustinuta de perspectiva relativ indepartata a scaderii dobanzilor la lei sub pragul de 10%: nu mai devreme de 2008-2009. Acestea au fost principalele probleme discutate ieri la seminarul "Cand vor ajunge dobanzile la creditele in lei la o singura cifra?", organizat de Ziarul Financiar impreuna cu ING Bank.
Intr-o declaratie recenta, guvernatorul BNR Mugur Isarescu se arata surprins ca pe piata nu se simt cereri de cumparare de valuta, care sa acopere riscul unei eventuale reveniri a cursului, desi cotatiile sunt jos. "Daca lasi lichiditate pe piata, te astepti ca piata sa faca ceva cu banii respectivi; sa cumpere dolari, de exemplu; insa nu am constatat asa ceva. Chiar si bancile prefera sa accepte dobanzile mai mici oferite de BNR, fara a se gandi ca tendinta cursului se poate inversa la un moment dat si sa acopere din timp acest risc", a spus guvernatorul.

"Bancile romanesti sunt scumpe. Traim o tragedie a asumarii riscului si a adaptarii rapide la piata", spune Dan Ioan Popp, presedintele companiei Impact, un critic al politicii de creditare dusa de bancheri.

In acest context, pluteste in aer asteptarea unor corectii ale cursului, pe fondul speculatiilor ca BNR ar pandi iesirea unor capitaluri pentru a le taxa prin cresterea cotatiilor. Pe de alta parte, tot guvernatorul spune ca "presiunile de apreciere sunt continue". Cert este ca dupa o volatilitate socanta pentru piata in perioada decembrie-februarie, banda de fluctuatie a cursului s-a ingustat substantial in lunile martie-aprilie, mentinandu-se si in mai. Prin interventiile sale, BNR a indicat drept prag minim cota de 36.000 de lei pentru un euro, insa nivelul pana la care ar accepta o revenire a cursului nu a fost inca testat.

"Stabilitatea reinstaurata a pietei valutare a facut sa dispara din nou apetitul clientilor pentru instrumente de protectie impotriva riscului valutar, dupa ce interesul crescuse simtitor prin februarie", a declarat Radu Craciun, analist-sef al ABN Amro Romania. El apreciaza ca firmele sunt tinute astfel intr-un turn de fildes, putand fi lovite dintr-o data la o eventuala depreciere a leului.

Economistul Daniel Daianu sustine ca fluctuatiile cursului ar trebui chiar induse de BNR. "Discursul ca leul va continua sa se aprecieze nu face decat sa incurajeze creditul in valuta, fiind ca o profetie care trebuie sa se implineasca singura. Insa nu se intampla totdeauna asa", spune Daianu. El crede ca deficitul extern se vor adanci, se va apropia de 10% din PIB, iar atunci sentimentul pietei se va schimba.

De asemenea, Daianu avertizeaza ca "bancile pot suferi de miopie: se uita numai la bilantul propriu si nu in ansamblul sistemului". Cresterea creditarii nu e mica. Trebuie sa ne uitam unde se duc aceste credite, pentru ca preponderent ele merg spre consum", spune Daianu.

In aceste conditii, atractivitatea creditelor in lei ramane preponderent ipotetica, cel putin pana cand piata nu va experimenta un episod de materializare a riscului valutar.

"Nu cred ca putem sa apreciem exact momentul cand vor ajunge dobanzile la o singura cifra. Cel putin pe segmentul de coporate, cred ca se va intampla mai devreme de 2009, in conditiile in care dobanzile se apropie deja de 10%", apreciaza Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank.

Cat priveste segmentul creditelor pentru persoane fizice, Radu Craciun crede ca dobanzile la lei nu vor scadea sub 10% mai devreme de 2008. Aceasta prognoza are in vedere si exemplul Poloniei, unde ratele de dobanda in moneda nationala au coborat la o singura cifra de-abia in 2003, pornind de la ipoteza unui decalaj de cinci ani intre cele doua economii. "Inceputul lui 2009 va fi momentul cand dobanzile la lei vor scadea sub 10%. Aceasta in conditiile in care dobanda activa trebuie sa fie cu 4,5-5,5 puncte procentuale peste inflatie", estimeaza si Dragos Cabat, presedintele Asociatiei analistilor financiari.

Citeste si:

El sustine ca "politica actuala a BNR descurajeaza creditarea in lei, prin dobanzi prea mari, atat pe segmentul de corporate, cat si pe cel de retail". "Sursele in valuta sunt mai ieftine si se depreciaza continuu fata de leu. Acest trend se va inversa, probabil intr-un mod brutal, insa nu se poate da un termen", afirma Cabat.

In toiul discutiilor despre dobanzi, cel mai recent sondaj realizat de BNR in randul managerilor din diferite industrii arata ca numai 6% din repondenti considera ca nivelul dobanzilor exercita un impact negativ asupra procesului de productie. Si ar fi si greu sa o faca, avand in vedere accesibilitatea finantarilor in valuta."

"Pe sectorul creditarii in valuta piata este foarte competitiva, cu marje de pana la 1%. Aceasta si datorita bancilor straine, care au acces la finantari ieftine", afirma Negritoiu.

"Nu cred ca o sa vedem rate de dobanzi foarte mici la creditele in lei pentru ca piata nu cere asta si pentru ca acesta este unicul sector care asigura un grad mare de profitabilitate. Daca dobanzile ar cobori sub 10% pe an, marja neta ar scadea la 3,5%, iar profitabilitatea bancilor ar fi afectata. O lipsa de profitabilitate ar afecta dezvotarea sitemului pe termen lung", considera Segiu Oprescu, vicepresedintele Alpha Bank.

Pe de alta parte, Negritoiu arata ca dobanzile pe piata interbancara sunt mai mici decat inflatia, ceea ce pune presiune pe depozite. "Banii nu sunt destul de pretuiti si astfel se orienteaza spre alte alternative - consum sau investitii imobiliare si mai putin spre sistemul bacar", spune Misu Negritoiu.

El considera ca piata monetara este supralichida si datorita capacitatii de absorbtie limitate a economiei romanesti. "Desi privatizarile au condus la restructurari si imbunatatirea sanatatii mediului economic, pe piata au intrat multe companii multinationale, care sunt supralichide si nu au nevoie de finantari din sistemul bancar. In acelasi timp, societatile de stat iau bani mai putini ca urmare a restricitiilor bugetare", arata Negritoiu
La creditele in lei bancile practica o marja de dobanda de 3-6%. In cazul clientilor mari corporatii marja merge chiar pana la 2%.

"In general aceste marje vor scadea, iar adunate la dobanda interbancara vor fi un alt element de presiune pe costul banilor", estimeaza Misu Negritoiu. Sergiu Oprescu spune ca in Romania marja neta din dobanzi este de 5-5,5%, fata de o medie de 2-2,2% pentru tarile din Uniunea Europeana.

"Avem nevoie de aceaste marje mai mari pentru ca sistemul bancar romanesc este inca subbancarizat si avem nevoie sa ne asiguram un ritm mai mare de crestere", considera vicepresedintele Alpha Bank.
Misu Negritoiu explica discrepanta dintre dobanzile pe piata interbancara si cele practicate in relatiile cu clientii prin faptul ca excesul de lichiditate nu-si gaseste iesire decat la BNR.

"Lichiditatea pietei este destul de redusa, datorita numarului redus de produse dar si insuficientei dezvoltari in adancime. BNR ar trebui sa se preocupe mai intens de dezvoltarea pietei in adancime, prin introducerea de produse noi, cum ar fi derivativele", afirma Negritoiu.