Inundatiile baga bugetul la apa

Dupa cinica intrebare a premierului "ce vreti, sa va construim un hotel?" guvernantii s-au reintors la clasicul sistem pompieristic pentru a reface locuintele sinistratilor din Timis - deschiderea pusculitei publice.Ambele "abordari" specifice unei economii etatiste puteau fi evitate prin formula capitalista a asigurarilor obligatorii.

Cu trei ani in urma, tot in preajma Pastelui, un bloc de la marginea de vest a Bucuresiului era zguduit de o explozie provocata de o neglijenta. Guvernantii momentului se mobilizeaza si, in numai cateva saptamani, sinistratii se pot muta in vechile apartamente, refacute cu termopane si utilate modern.Pentru banul public, evident nu se simteau costurile refacerii unui bloc cu cateva zeci de apatamente.Astazi, dupa catastrofalele inundatii din zona Banatului, promisiunile de refacere a zonei calamitate se anunta destul de grele, pentru un buget intrat la apa.

Presedintele Traian Basescu a anuntat ca vor fi alocate urgent judetului Timis 60 de milioane de euro, pentru refacerea infrastructurii si a locuintelor distruse. Bani vin dintr-un imprumut de 250 de milioane de euro contractat de la Banca Europeana de Investitii pentru calamitati.Dar, daca refacerea infrastructurii tine de banul public, pentru ca toata tara plateste impozite si taxe in acest scop, refacerea locuintelor private ar trebui sa intre exclusiv in sfera banului privat, adica al societatilor de asigurare, care in acest scop sunt create.

Aceasta parea sa fie filozofia punerii pe tapet, in urma cu trei ani, a (re)infiintarii asigurarii obligatorii de locuinte pentru riscuri de catastrofa. Pana la sfarsitul anului 2002, propunerea sfarsea lamentabil, pervertind parca filozofia asigurarii obligatorii a locuintelor.Astfel incat autoritatilor actuale parca nici nu le da prin cap ca exista si alte formule decat de a jupui bugetul public cu solutii de moment.Pe de alta parte, interventia societatilor private de asigurare ar fi o arma eficienta de lupta impotiva coruptiei, acestea intorcandu-se impotriva institutiilor care nusi-au facut treaba, spre exemplu impotiva acelor organisme care au mimat construirea digurilor de aparare.

"Romania SA", o idee inecata la mal

Prin toamna lui 2002 se anunta ca iminenta aparitia legii care sa instituie revenirea la asigurarea obligatorie a locuintelor, sistem care murise, pe cale naturale, in 1995. Se gasise chiar si un nume societatii de asigurari care va incheia aceste asigurari - Romania SA, o societate la care CEC avea sa detina 51% din capitalul social, restul urmand sa fie completat prin subscrierile asiguratorilor privati.

Despagubirile maxime acordate nu ar fi depasit 15.000 de euro (pe atunci considerat un pret mediu national al unui apartament cu trei camere), iar Romania SA urma sa incaseze prime anuale de 0,2-0,3%. Sume frumoase de la o masa constanta de clienti - te-ai fi asteptat ca firmele private de asigurari sa fie interesate de idee.De idee poate, dar nu si de sistem, pentru ca aproape toate firmele mari de asigurari au considerat dubioasa implicarea statului prin CEC in aceasta piata. Guvernul a incercat sa o dea la intors, ca oricine poate incheia de fapt aceste asigurari, dar, incet, incet, de initiativa a fost ingropata.

Intre timp insa, in Romania riscurile catastrofelor naturale nu s-au diminuat, ba din contra daca tinem cont de prognozele serioase (si nu prezicerile de sant) privind un cutremur de proportii. Mai mult, revarsarea nimicitoare a apelor a devenit o catastrofa obisnuita.In acelasi timp, statisticile arata, ca si in urma cu trei ani, ca asigurarea facultativa a locuintelor nu depaseste 10% din totatul locuintelor din tara.

Asigurarea locuintelor - la pamant

"In zona cel mai puternic afectata de inundatii nu au fost incheiate mai mult de 100 de polite de asigurare a cladirilor", spune Voichita Coos, directorul adjunct al sucursalei Asirom Timis.Este poate cel mai mare numar de proprietari din aceasta zona care au incheiat un contract cu o societate de asigurari, pentru a-si "proteja" cladirea, inclusiv pentru riscurile de ploi torentiale si consecintele acestora - inundatii, furtuna, prabusire sau alunecare de teren.

Un alt mare asigurator confirma faptul ca oamenii nu se gandesc la asigurarea locuintelor. "Compania noastra a emis polite de asigurare a locuintelor situate in zona calamitata a Banatului, insa numarul acestora este foarte, foarte redus.In general, ponderea asigurarilor de locuinte situate in mediul rural este extrem de scazuta - estimarile noastre arata ca, din totalul locuintelor asigurate, maximum 3-4% sunt amplasate in mediul rural, incluzand aici si casele de vacanta", spune Marius Onofrei, directorul de comunicare al Allianz-Tiriac.

Acesta in ciuda faptului ca ratele nu sunt foarte piperate - in medie, pentru o locuinta situata in mediul rural, unde sumele asigurate sunt mai mici ca la oras, o prima anuala nu depaseste un milion de lei, spune reprezentantul Allianz-Tiriac.Este clar ca societatile de asigurari nu reusesc sa treaca granita celeilalte Romanii, medii spre sarace. Cu atat mai mult cu cat nici nu sunt inurajate sa faca acest lucru - Codul fiscal modificat nu mai recunoaste ca neimpozabile cheltuielile cu asigurarea locuintei.

Si totusi, societatile de asigurari nu striga nici macar dupa reluarea discutiei privind asigurarea obligatorie a locuintelor. Initiativa Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor de a purta discutii privind instituirea unor sisteme regionale de asigurari obligatorii, pare mai degraba o actiune pe cont propriu.Cat priveste modul de aplicare, Nicolae Crisan, presedintele CSA, spune ca asigurarea locuintelor poate copia fosrte bine sistemul RCA - asigurarea obligatorie de raspundere civila auto - unde statul nu se implica decat prin stabilirea regulilor si nu intervine in piata.

Europa stie sa se protejeze

"Purtam discutii cu diverse autoritati locale pentru a pune la punct sisteme de asigurari impotriva riscurilor de catastrofe naturale specifice fiecarei zone - cutremur (in Bucuresi si alte mari orase), inundatii (in mediul rural). Asemenea asigurari care acopera, spre exemplu, riscul de inundatii se practica in unele landuri germane si in regiuni din Franta."
Nicolae Crisan, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe