Acum doua zile, Tariceanu a facut praf autostrada de pe Valea Prahovei, anuntind ca parteneriatul public-privat cu cele trei firme, Vinci, Strabag si Ashtrom-Roichmann, va fi rupt. Ieri, tot el a pus din nou autostrada pe tapet: drumul se va face, iar jumatate dintre costuri vor fi suportate de UE. Cealalta jumatate va fi acoperita dintr-un credit aranjat de BERD. Surprinzator, pentru ca pina acum se stia ca UE ar fi dispusa sa finanteze doar autostrada de pe coridorul IV, prin Valea Oltului.

Premierul a spus ca nu mai vrea sa auda despre aceste parteneriate, desi Strabag si Vinci au anuntat deja ca aceasta pozitie s-ar putea sa trimita Romania la tribunal. Constructorul autostrazii va fi desemnat in urma unei licitatii internationale. Nu se stie insa cind va avea loc aceasta.Dupa ce a anuntat ca s-au rupt intelegerile cu cele trei firme carora li s-au atribuit lucrarile, premierul vine cu o bomba: UE ne da bani pentru jumatate de autostrada, bani nerambursabili.

Guvernul va renunta la contractele de parteneriat public-privat incheiate pentru cele trei tronsoane de autostrada Bucuresti-Brasov. Solutia care se contureaza, potrivit premierului Calin Popescu Tariceanu, este de a se lucra cu Comisia Europeana "care este dispusa sa finanteze substantial lucrarile". Seful Executivului a spus ca jumatate din suma necesara constructiei autostrazii va fi asigurata din fondurile de coeziune (nerambursabile) ale Uniunii Europene, iar cealalta jumatate provine de la un "grup de finantatori care, probabil, va fi condus de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)". Tariceanu a adaugat ca dupa asigurarea finantarii, operarea va fi trecuta in zona privata.

Modalitatea de acordare a celor trei contracte, prin parteneriat public-privat, a fost criticata de Comisia Europeana. Tariceanu a declarat ca din moment ce UE doreste sa finanteze o parte din constructie, nu mai este interesat de respectivele parteneriate public-private, intrucit, adauga premierul, sint o sursa buna de venituri pentru diferiti contractori. Prin astfel de parteneriate operatiunea de finantare si cea de constructie erau in strinsa legatura, in sensul ca firma care construieste aduce si banii. In viziunea actualului Cabinet, cele doua operatiuni vor fi separate.

De unde s-a plecat

Constructia autostrazii a fost atribuita de fosta guvernare firmelor Strabag (Austria), Vinci (Franta) si Ashtrom-Roichmann (Israel), fiecare dintre ele urmind sa execute cite un tronson. Atribuirea s-a facut prin parteneriat public-privat, adica cel care construieste vine cu finantarea sa si, in plus, opereaza autostrada pe urmatorii 30 de ani, in care ii asigura si garantia. Banii urmau sa fie platiti din taxa de drum (rovinieta). Atribuirea a fost aspru criticata de presedintele Traian Basescu.

Recent, ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, a anuntat ca negocierile cu cele trei firme au fost oprite, pentru ca parteneriatul public-privat in cauza nu respecta normele UE si legea in baza careia au fost atribuite lucrarile trebuie modificata.Strabag si, ulterior, Vinci au acuzat oficialii de la Transporturi ca renunta nejustificat la obligatiile asumate anterior si au amenintat ca vor da statul in judecata daca respectivele contracte de parteneriat vor fi anulate. Cele doua firme sustin ca negocierile au fost transparente si ca nu s-a incalcat nici o lege.

Citeste si:

Se va face o licitatie internationala

Daca premierul a anuntat ca s-au gasit sursele de finantare, se va organiza o licitatie internationala pentru desemnarea constructorului, care va respecta toate normele de transparenta cerute de Uniunea Europeana, ne-a declarat Adrian Ionescu, purtatorul de cuvint al Ministerului Transporturilor.El nu a putut preciza cind se va derula licitatia, dar a spus ca aceasta modalitate de atribuire a lucrarilor este preferabila celei de parteneriat public-privat, pentru ca astfel dispare posibilitatea de a se impune o taxa pe noua autostrada.

"Daca se finalizau contractele atribuite prin parteneriat public-privat, ar fi fost foarte posibil ca, dupa cinci ani de la terminarea autostrazii, sa punem taxa pentru a plati transele de bani aferente lucrarilor prestate de cele trei firme. Astfel, autostrada ar fi fost ocolita si traficul ar fi revenit pe DN1. Acum, daca UE ofera o finantare nerambursabila pentru jumatate din valoarea lucrarilor, nu mai e nevoie sa punem taxa, pentru ca banii din rovinieta ne permit sa platim restul", spune Ionescu. In plus, oficialul citat afirma ca este posibil ca, in urma licitatiei, autostrada sa fie mai ieftina de 1,5 miliarde de euro, costuri de constructie in varianta de parteneriat public-privat.

Surpriza

Declaratia premierului despre implicarea financiara a UE in proiectul acestei autostrazi schimba toate previziunile despre lucrarile de infrastructura. In mai multe rinduri, autoritatile au spus ca UE este de acord sa finanteze lucrarile unei autostrazi pe coridorul IV pan-european (Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Timisoara-Nadlac), si nu proiectul Bucuresti-Brasov, care este de fapt o continuare a autostrazii Bechtel, Brasov-Bors. Acum, din cite spune Tariceanu, se pare ca UE s-ar fi razgindit si e dispusa sa ne dea bani pentru un traseu care nu e pe coridorul IV.

Declaratia premierului i-a luat prin surprindere chiar si pe cei de la Compania de Autostrazi. Mircea Pop, director general adjunct, a auzit de la reporterul de la "Cotidianul" despre implicarea financiara a UE in acest proiect si, dupa ce si-a exprimat bucuria pentru vestea buna, a spus ca nu stie deocamdata nimic despre posibilitatea de a fi finantata din bani europeni o autostrada care sa ocoleasca amintitul Coridor IV.