Triburile viitorului

Device-urile cu anumite grade de constiinta de sine, macar in termeni de locatie, temperatura si status, incep sa fie disponibile. Dispozitive dotate cu GPS sunt din ce in ce mai la indemana, la fel ca si ecranele sensibile la atingeri, ajutate de giroscoape si accelerometre. Toate acestea, combinate cu tehnologii deja fumate, cum ar fi 3G sau wi-fi, cu noul protocol r (r de la rutare) ne pregatesc pentru aparatele viitorului. Mici, sensibile si cu putere de calcul serioasa, ele vor deveni, la un moment dat, principalele interfete cu spatiul virtual, cel putin in mediu urban. Unde, de altfel, vor putea fi si folosite la capacitati maxime.

In oras e suficient ca servicii de entertainment geo-localizat, in care produsul iti sare pe ecran direct de pe raftul din apropiere, sa fie adoptate pe scara larga. Computerul din buzunar va stii cu precizie unde te afli si, avand in vedere ca habitudinile de netatean iti sunt, oricum, serios monitorizate, va incerca si sa ghiceasca, uneori cu exactitate, alteori ghicind si cam ce ti-ai dori in acel moment.

Hiperlocalitatea, despre care am tot vorbit, consta nu numai in re-cartogafierea spatiului real in oglinda sa virtuala, prin intermediul media, ci si in aducerea la un (acelasi) loc a tuturor celor prezenti intr-un acelasi spatiu. Ei se vor putea nu doar identifica si cunoaste, ci si organiza pe loc, in functie de evenimente. Revolutiile nu vor fi decat niste forme extinse, si mult mai puternice si motivate fiind implicate politic, de flash-mob-uri. Aglomerari spontane de oameni care, aflandu-se intr-un acelasi context, pot interactiona apeland la identitate virtuala a fiecaruia si folosind-o.

Experti in tehnologii mobile, noii antropologi, citati de-un articol recent din ComputerWorld, sunt de acord, si cifrele incep, deja, sa o confirme, ca viitorul socializarii apartine unor forme mobile si complet customizabile de FaceBook, acesta find modelul ales ca fiind cel mai reprezentativ in momentul de fata, totodata liderul socializarii online, batut doar de MySpace datorita muzicii. Acest tip de retele sociale se vor adresa, in principal, grupurilor profesionale (avocat, medici, ingineri) care lucreaza si trebuie sa interactioneze intr-un acelasi loc (tribunal, spital, firma, santier). Gradul de colaborare dintre acestia va fi, evident, mult mai crescut decat in clasul sifonatului walkie-talkie si a deranjantului sms. Exemplele de implicare a retelei in viata oricarui grup de oameni variaza, atentie, de la interactiunea dintre suporterii unei aceleiasi echipe pana la sharing-ul de versuri, de exemplu, care poate avea loc la un festival de muzica.

Twitter-ul e un alt exemplu perfect de modalitate de agregare a opiniei in jurului unor media personale. Update-urile de status, sub forma de sms-uri sau de micro-mesaje, dau prezentei noastre media mult mai multa carne decat o face bloggingul clasic. Profilele psihologice pe care ti le cladesti, in timp, prin status-urile pe care le postezi constituie un strat identitar foarte important. Si sensibil.

Publicitatea va sustine toata infrastructura de comunicare, atat prin inserarea, in discutie, a produselor si serviciilor disponibile chiar acolo, cat si prin introducerea posibilitatii de monetizare a fluxurilor media produse de utilizatori, prin simpla prezenta sau prin opinie "in jurul produsului".

Tranzitia spre retelele sociale mobile va mai dura cel putin 5 ani, sustin specialistii, procentul de americani care folosesc retele de acest tip fiind mic, de doar 10%. Africa, de exemplu, pagubita de lipsa cablaraiei necesare pentru a avea internet, va trece direct la socializarea mobila, schimbarea pe care popoarele africane o vor aduce dinamicii internetului nefiind de neglijat. Acelasi lucru se va intampla, sustin aceiasi specialisti, si cu India. Asta in timp ce, exemplar, mai toata Asia e, deja conectata.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe