Organizatiile neguvernamentale (ONG) care desfasoara activitati economice se vor supune si ele acelorasi reguli ale reorganizarii judiciare si falimentului ca orice societate comerciala, indiferent de profilul activitatii economice desfasurate.
Senatorii au introdus ONG-urile cu activitati lucrative in categoria societatilor comerciale, in textul proiectului de lege privind reorganizarea judiciara si a falimentului, cu ocazia dezbaterilor asupra acestuia in Comisia pentru buget.

"Ne-am pus in situatia in care am constatat ca atributiile lucrative ale ONG-urilor nu pot fi lichidate pur si simplu, ci trebuie sa existe o procedura judiciara", ne-a explicat senatorul Varujan Vosganian, presedintele Comisiei pentru buget. "Or, procedura judiciara presupune un lichidator! De exemplu, sunt asociatii sportive care au firme si care isi finanteaza firmele, dar acestea n-au personalitate juridica, fiindca sunt asociatii... Firmele respective au si ele creditori, exista o masa credala etc.", a punctat senatorul. In rest, proiectul de lege nu a suferit modificari, fiind adoptat in varianta propusa de Cabinetul Tariceanu.

Prevederile noului proiect legislativ

Acest nou proiect de lege, initiat de Ministerul de Finante - in calitate de reprezentant al celui mai important creditor pentru multe societati comerciale aflate intr-una din procedurile privind reorganizarea judiciara si a falimentului, potrivit Legii 64/1995, republicata - vizeaza inlaturarea disfunctionalitatilor constatate in actualul mod de reglementare a procedurii de reorganizare judiciara si a falimentului.

Proiectul urmareste corelarea actualelor prevederi legale in materia insolventei cu dispozitiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, simplificarea procedurii de reorganizare judiciara si cresterea transparentei acesteia. In orice caz, si Guvernul, si Executivul "s-au miscat" foarte repede cu luarea acestor masuri!

Modificarile importante constau in aceea ca creditorii vor avea posibilitatea de a-si exprima acordul in cazul in care se face conversia creantelor in actiuni, pentru a fi evitate situatiile in care o astfel de conversie s-ar realiza fara acordul lor.

Nu va mai fi posibil ca amanarile, esalonarile, scutirile sau reducerile la plata obligatiilor bugetare sa fie inscrise in planul de reorganizare, in conditiile prevazute de legea speciala in materie. In cadrul administrarii procedurii, in planul de reorganizare nu va mai putea fi desemnata o categorie separata de creante, compusa numai din creante chirografare avand o valoare redusa, valoare pe care judecatorul sindic o considera adecvata. De asemenea, o societate in reorganizare nu va mai fi obligata sa se preocupe de reorientarea profesionala a personalului.

Doar trei categorii de creditori

Citeste si:

Pentru votarea planului de reorganizare si lichidare admis, proiectul propune o simplificare a categoriilor de creante si a sistemului de vot in cadrul fiecarei categorii. Se revine la votul pe trei categorii de creditori in ceea ce priveste aprobarea planului de reorganizare judiciara - si nu pe cinci, cum era prevazut pana acum, in functie de cuantumul garantiilor. Categoriile de creante care voteaza separat vor fi creditorii titulari de creante garantate, creditorii bugetari si creditorii chirografari.

O a doua modificare importanta este ca acei creditori care sunt si actionari nu vor avea aceleasi drepturi ca si creditorii care nu sunt actionari, deci vor fi asimilati actionarilor. Se evita in acest fel votul in conflict de interese.

Creditorii care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlati sau se afla sub control comun cu debitorul pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la plan doar in cazul in care acesta le acorda mai putin decat ar primi in cazul falimentului, potrivit proiectului. In cazul categoriilor de creante care nu sunt defavorizate de plan, nu se va mai considera ca acestea au acceptat planul si ca nu e necesara votarea planului de catre creantele categoriei respective. Una dintre conditiile care trebuie indeplinite cumulativ pentru confirmarea planului de catre judecatorul sindic a fost modificata in sensul ca cel putin doua dintre categoriile de creante mentionate (fata de trei, cate sunt prevazute in acest moment) accepta sau sunt socotite ca accepta planul.

Vanzare si prin negociere directa

In cazul efectuarii lichidarii, proiectul propune ca bunurile sa poata fi vandute prin negociere directa, daca nu se pot vinde prin licitatie publica.
Masura este sustinuta de art. 147 din Legea reorganizarii judiciare si a falimentului, care prevede ca legea este completata de prevederile Codului de Procedura Civila.

In privinta ordinii de plata a creantelor, se propune abrogarea punctului 10 al articolului 122 din Legea nr. 64/1995. Abrogarea se impune, in conditiile in care distribuirea catre actionari sau asociati se face conform legislatiei care reglementeaza activitatea societatilor comerciale, societatilor agricole sau grupurilor economice de interes.

Executarea silita impotriva membrilor organelor de conducere a persoanei juridice debitoare acestor persoane (prevazute la art. 137, alin. 1) se efectueaza de catre executorul judecatoresc conform Codului de Procedura Civila. Dupa inchiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de executorul judecatoresc in conformitate cu prevederile Legii nr. 64/1995, republicata, in temeiul tabelului definitiv consolidat, pus la dispozitia sa de catre lichidator.

Dupa ce va trece de plenul Senatului, proiectul va intra in procedura legislativa a Camerei Deputatilor, care este decizionala.