Aproximativ 430.000 de romani se afla pe "lista neagra" a bancilor ca restantieri la plata creditelor. Circa 23.000 dintre acestia au intrat in relatie cu mai mult de doua banci. Istoricul comportamentului la plata al acestora, pus sub semnul intrebarii, este un real semnal de alarma pentru banci, care platesc sume semnificative pentru a avea astfel de informatii si a se proteja cat mai mult in fata riscului de creditare. Aproape un sfert dintre rau-platnici au in prezent restante mai mari de o luna la plata creditului.

Din datele furnizate de Biroul de Credit, rezulta ca platile restante ale persoanelor fizice numara in prezent aproape 920 miliarde lei, 1,8 milioane euro si aproape 860.000 USD. De departe cele mai expuse din acest punct de vedere sunt creditele de consum, iar in mica masura cele pe card, precum si creditele imobiliare si ipotecare. O data cu cresterea exponentiala a numarului creditelor de consum acordate, a devenit mult mai numeroasa si categoria clientilor-problema. "Exista persoane fizice cu plati restante la credite luate la sapte-opt banci, imprumuturi acordate numai pe baza de declaratie de incredere, prin care clientul semneaza ca nu mai are in derulare alte imprumuturi. in prezent sunt implicate din acest punct de vedere 173.000 de conturi cu restante active", declara pentru Adevarul Serban Epure, directorul Biroului de Credit.

Lucrurile par insa sa se mai ordoneze la nivel de banci, mai ales la cele care detin o cota semnificativa pe piata de retail. Anul acesta a crescut numarul consultarilor bazei de date a Biroului de Credit, "saptamana trecuta ajungand la circa 10.000 zilnic", precizeaza aceeasi sursa. Dar cum nimic nu e gratis, fiecare raport de credit e taxat cu 1 euro, cost recuperat de banca de la client. Mai toti bancherii acuza costul ridicat practicat de Biroul de Credit. "Oricat de interesanta ar fi baza de date, daca nu va fi redus tariful, informatiile nu vor fi valorificate pe masura si nu vor iesi din Biroul de Credit", crede Dan Pascariu, presedintele HVB Bank Romania.

Citeste si:

Luand aminte la astfel de critici, pentru prima data de la infiintarea Biroului de Credit se vorbeste de reducerea tarifelor la informatiile furnizate bancilor. "De la 1 mai a intrat in vigoare noul tarif, redus cu 25% fata de nivelul actual", spune Epure. O problema asupra careia bancile nu s-au pus insa de acord tine de natura informatiilor furnizate pe viitor in legatura cu clientii care vor apela la credite. Mai multe banci mari considera necesara introducerea in baza de date a Biroului de Credit si a informatiilor pozitive despre clienti, care sa contureze comportamentul la plata al acestora, inclusiv pentru serviciile de telefonie fixa si mobila, pentru energie electrica, gaze s.a. "Cu informatiile pozitive, baza de date a Biroului ar creste de circa zece ori", puncteaza Epure.

Conducerea unor banci precum Alpha Bank Romania, HVB Bank, ING Bank considera binevenit un astfel de demers, in schimb a doua banca din sistem - BRD Societe Generale - cu o cota importanta pe piata de retail, respinge categoric ideea. Bancile mici ar putea astfel trage cu ochiul la clientii buni ai bancilor mari. "Ca banca, nu vreau sa-mi dau fisierul meu de informatii altor banci. Nu vor avea de profitat din asta decat bancile mici, care au o baza insuficienta de clienti", spune Sorin Popa, director general adjunct al BRD Societe Generale.

Cele mai motivate in punerea in practica a acestei idei sunt bancile care au si calitatea de asociat al Biroului de Credit si care spera ca in acest fel ar putea fi mai bine valorificata prezenta acestuia pe piata, iar profitul asteptat ar veni mai repede. "Vom sti exact angajamentele clientului, daca acesta are sau nu un serviciu al datoriei corect", e de parere Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.