La inceputul acestei saptamani, Cotidianul a publicat o ancheta tulburatoare care dezvaluie identitatea unuia dintre cei mai eficienti turnatori ai Securitatii, colaborator de fatada al postului Radio Europa Libera.

“Si-a pastrat acoperirea timp de 40 de ani. Documente din arhivele CNSAS arata ca unul dintre colaboratorii celebri ai Europei Libere era, de fapt, un turnator al Securitatii din Romania: Emanuel Valeriu-'Cartita care a sapat Europa Libera'”.

“Emanuel Valeriu a fost unul dintre cei mai cunoscuti ziaristi din timpul regimului comunist din Romania. Fost jucator de rugby, director de ziar, jurnalist sportiv atat in presa scrisa, cat si la televiziune, a ajuns directorul general al TVR intre 1990 si 1992. Acum are 83 de ani si tocmai si-a incheiat mandatul de membru al Consiliului National al Audiovizualului.

Corespondent in secret al postului de radio Europa Libera timp de 21 de ani, lucru cu care s-a laudat in mod constant dupa 1990, el si-a dobandit in acest mod si o aura de opozant al sistemului comunist, inclusiv al fostei Securitati. Documentele din arhiva CNSAS care dovedesc colaborarea lui Emanuel Valeriu cu Securitatea au ramas putine la numar, dar consistente in privinta continutului”, scrie Cotidianul.

Razvan Vintilescu incearca sa anime si mai mult opinia publica cu privire la deconspirarea identitatii de turnator a lui Emanuel Valeriu, in doua articole publicate pe blogul sau: Scrisorile unui turnator catre obiectivul sau si Securitatea: povestea actelor, dar nu reuseste sa straneasca un spatiu comentativ prea amplu. In presa s-a preluat foarte putin cazul “cartitei”, iar bloggerii l-au tratat cu dezinteres. Despre ancheta publicata de Cotidianul au mai scris si jurnalistii Cristian Teodorescu si Victor Ciutacu, pentru care subiectul este insa, un motiv de a da o noua replica trustului concurent, pe blogul personal.

“Intrebare retorica: Pe cine mai intereseaza razboiul vostru cu trecutul cand oamenii se confrunta astazi cu scumpiri peste scumpiri si tot felul de probleme cotidiene? Cine vrea sa se refugieze in trecut n-are decat sa ramana acolo!” este unul dintre comentariile postate la articolul publicat pe blog, de jurnalistul Razvan Vintilescu.

Citeste si:

Iar aceasta intrebare, oportuna pentru spatiul online, deschis dezbaterii, este lansata cu putin inainte ca simbolul razboiului cu regimul comunist, sa isi anunte “moartea”: "Radio Europa Libera isi inceteaza emisiunile catre Romania de la 1 august 2008". Astfel incat, aproape ca pare nejustificata “lupta cu morile de vant” initiata de jurnalistii de la Cotidianul, daca chiar acest simbol al existentei si supravietuirii in Comunism a fost uitat, iar in acest moment, redactia in limba romana a postului de radio “nu mai este profitabila”.

"De la aderarea Romaniei la UE, competitia in sectorul media a crescut considerabil iar romanii au acum acces la peste 60 de cotidiene, 300 de posturi radio private, TV prin cablu si internet (…)”, spune presedintelui postului de radio, Jeff Gedmin, intr-o scrisoare adresata angajatilor de la Europa Libera.
In aceasta atmosfera dominata de uitare, in care vechii eroi se fac nevazuti pentru ca nu mai este nevoie de ei, un alt grup mediatic se incapataneaza sa pastreze vie in memoria colectiva intrebarile legate de Regimul Comunist.

Editura Curtea Veche a lansat doua volume importante pentru a mentine in actualitate, dezbaterile despre Comunism: Irepetabilul trecut si Arheologia terorii ale politologului Vladimir Tismaneanu, printre altele, presedinte si coordonator al mult discutatului raport prezidential pentru analiza dictaturii comuniste din Romania(aprilie 2006-aprilie 2007).

Daca amintirea si cercetarea trecutului recent mai are vreun rost in aceste timpuri suspecte de amnezie, un posibil raspuns il da Bogdan Cristian Iacob, pe coperta volumului Irepetabilul trecut: „Reeditarea volumului Irepetabilul trecut al politologului romano-american Vladimir Tismaneanu (aparuta initial in anul 1994 la editura Albatros)este in sine un eveniment, o restituire necesara in contextul dezbaterii asupra condamnarii regimului comunist si asupra redefinirii democratiei din Romania, in conditiile asumarii trecutului si a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana“.