In dosarul Fondului National de Investitii, Curtea de Apel a condamnat doua persoane: pe Ioana Maria Vlas la zece ani de inchisoare si pe Nicolae Popa, director Gelsor - parte a FNI - la 15 ani.

Fosta sefa a SOV Invest, care administra FNI, Vlas a cerut citarea ca martor a lui Sorin Ovidiu Vantu - pe care il acuza ca ar fi dus la caderea fondului si pagubirea a peste 130 de mii de persoane.

Dupa mai multe incercari esuate de a-l face sa se prezinte la proces, instanta a renuntat la audierea lui Vantu.

Procedural, instanta a urmat toti pasii: citatii obisnuite, la care omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu nu a raspuns, si mandate de aducere - care in general se emit pe numele martorilor considerati indispensabili.

Aceste mandate sunt executate de obicei de politie. Martorul citat poate refuza doar motivat: in caz de boala sau absenta din localitate sau din tara.

In functie de motivatie se intocmeste si un proces verbal. Daca refuzul nu are temei, tot ce poate face politia e sa aplice amenzi intre 250 si cinci mii de lei noi.

De aici incolo, instantelor nu le mai ramane decat sa renunte, a explicat la BBC presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lidia Barbulescu.

"Organul de politie, cel care executa un astfel de mandat, trebuie sa incheie un proces verbal din care sa rezulte motivul pentru care nu poate sa-l aduca: o data, de doua ori, de trei ori”.

“Daca nu poate fi adus, nu se poate intampla nimic cu acel martor. Afara de amenda judiciara...”

“Ceea ce se intampla pentru solutionarea cazului este ca va fi avuta in vedere depozitia data de el in fata organului de urmarire penala", spune Lidia Barbulescu.

Presedintele CSM nu crede asadar ca absenta unui martor - fie el si unul "cheie" intr-un proces - poate schimba verdictul instantelor.

Citeste si:

Acestea se pot baza nu doar pe martori ci si pe probe, expertize sau alte elemente.
Nu de aceeasi parere este directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu.

Ea explica faptul ca lipsa martorilor face ca procesele sa se prelungeasca nepermis de mult.

Pe de alta parte, Georgiana Iorgulescu spune ca amenzile - usturatoare pentru un om de rand - nu pot sa-i impresioneze pe cei cu averi impresionante, care isi permit sa ignore chemarile instantelor.

Solutia: adoptarea unor modele din alte state europene, unde refuzul de a depune marturie poate fi asimilat cu o sfidare a instantei sau alte infractiuni sanctionate dur.

"Noi stam foarte prost in materie de sanctiuni. Avem un talent nemarginit de a face foarte multe acte normative si cu stiinta sau nestiinta omitem sa impunem sanctiuni foarte drastice”.

“Si atunci, o lege care nu are sanctiune este ca si cum nu exista. In majoritatea legislatiilor sunt niste sanctiuni foarte dure: dincolo de amenda care poate fi aplicata, persoana respectiva cade automat in comiterea unei infractiuni”, spune Georgiana Iorgulescu.

BBC: Cum ar fi sfidarea instantelor?

“Depinde cum isi califica fiecare natura infractiunii, dar ideea este ca nu scapi", mai spune domna Iorgulescu.

Mai multi oameni de afaceri si politicieni au refuzat de-a lungul timpului sa se prezinte ca martori in procese.

Unii chiar ca parti intr-un proces, unii chiar in fazele de ancheta la parchete, cand au fost chemati sa fie interogati.

Intre ei se numara Dorinel Umbrarescu, Csibi Istvan si cel mai recent caz Gigi Becali.

Ultima audiere la care a participat Ion Iliescu in dosarul mineriadelor a avut loc la 12 decembrie 2007.
Solutia ar fi - in opinia directorului executiv al Centrului pentru Resurse Juridice - modificarea codului de procedura civila si penala.

Recent insa guvernul a anuntat ca Romania nu va avea mai devreme de septembrie anul viitor un cod penal nou si un cod de procedura penala care sa rezolve problemele care blocheaza in prezent unele anchete sau procese.