Basescu vrea alta harta

Modernizarea statului trebuie sa inceapa prin modernizarea Constitutiei, a spus presedintele Basescu la sedinta de constituire a Comisiei pentru Analiza Regimului Politic si Constitutional Romanesc.

Pornind de la ideea ca actuala impartire administrativa a tarii este depasita si ca statul este in anumite puncte nefunctional, iar institutiile acestuia trebuie modernizate, comisia urmeaza a elabora "intr-un timp rezonabil", potrivit lui Basescu, o analiza a deficientelor actualei Constitutii si un set de documente care vor fi in acelasi timp puse la dispozitia Parlamentului si supuse dezbaterii publice, relateaza Romania Libera.

Basescu a precizat ca motivul constituirii Comisiei este "necesitatea" ca specialistii neutri sa analizeze Constitutia si sa identifice lucrurile care ar trebui revizuite. Presedintele a afirmat apoi ca noua Constitutie nu va fi scrisa nici de Presedintie, nici de Comisie, aceasta fiind sarcina exclusiva a Parlamentului. Seful statului le-a cerut apoi specialistilor din Comisie ca, "intr-un timp rezonabil", sa isi asume solutii intr-un document ce ar urma sa fie pus la dispozitia Parlamentului si supus apoi dezbaterii publice. "O lucrare de analiza a regimului politic din Romania ar fi de interes public deosebit", a concluzionat Basescu, citat de Curentul.

Presedinte al acestei comisii prezidentiale a fost desemnat profesorul dedrept constitutional Ioan Stanomir, de la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Bucuresti. Cotidianul subliniaza ca de remarcat este insa faptul ca seful statului a convocat aceasta comisie la scurt timp dupa ce Biroul Electoral Central a anuntat ca Partidul Social Democrat detine presedintia celor mai multe dintre Consiliile Judetene.

Pe langa Stanomir, in Comisie au mai fost numiti: presedintii onorifici Matei Dogan, director emerit de cercetare la Centrul National al Cercetarii Stiintifice din Paris, si Aurelian Craiutu, profesor de teorie politica la Indiana University, Bloomington, SUA, iar ca membri: Radu Carp, conferentiar la Universitatea din Bucuresti, Corneliu Liviu Popescu, profesor de drepturile omului la Facultatea de Drept, din cadrul Universitatii Bucuresti, Elena Simina Tanasescu, profesor de drept constitutional la Facultatea de Drept, din cadrul Universitatii Bucuresti, Iulia Motoc, profesor de drept si relatii internationale Universitatea Bucuresti, membra in United Nations Human Rights Committee, Marius Balan, lector doctor in drept constitutional, Universitatea „Al. I. Cuza“, Iasi, Dacian Dragos, profesor de drept administrativ si drept european, prodecan al Facultatii de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii de la Universitatea „Babes-Bolyai“ din Cluj, Veress Emöd, doctor in drept la Universitatea din Pécs, Ungaria (preda la Universitatea Sapientia din Miercurea-Ciuc), Constantin Valentin, profesor de drept international la Facultatea de Drept, Universitatea de Vest Timisoara, si Manuel Guta, conferentiar la Facultatea de Drept a Universitatii „Lucian Blaga“ din Sibiu.

Potrivit Ziua, presedintele anuntase in mai, la postul public de radio, ca intentioneaza sa solicite unei echipe de specialisti o viziune asupra modificarii Constitutiei, acuzand PNL si PSD ca refuza modernizarea Romaniei. Basescu a mentionat ca a discutat subiectul modificarii Constitutiei cu consilierii sai si a anuntat ca intentioneaza sa solicite unei echipe de specialisti independenti un punct de vedere asupra acestui subiect. Tema ar urma sa intre in dezbatere publica "poate la sfarsitul acestui an", a precizat seful statului.

Presedintele Basescu s-a pronuntat in favoarea modificarii Legii fundamentale inca din vara lui 2005, cand a pledat pentru un Parlament unicameral. Basescu a reluat discutia despre modificarea Constitutiei si in vara lui 2006, cand a spus ca trebuie transata problema atributiilor care nu sunt delimitate de actualul text constitutional, in sensul ca Romania trebuie sa se decida daca vrea un regim prezidential - in care seful statului are mai multe pargii de putere la indemana decat acum - sau vrea regim parlamentar, in care Legislativul si primul-ministru conduc tara, in timp ce presedintele este ales in Parlament, nu prin vot direct, si are rol doar de reprezantare. In cadrul dezbaterii publice iscate pe acest subiect, PNL s-a pronuntat ferm pentru o republica parlamentara, in vreme ce fostul PD pentru una in care presedintele sa aiba atributii sporite.

In campania ca urmare a suspendarii sale, seful statului a mentionat printre obiectivele sale postreferendum uninominalul si revizuirea Constitutiei.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe