Ucraina, Republica Moldova si Bulgaria au declansat adevarate razboaie ecologice la granitele Romaniei, incalcand flagrant tratatele si conventiile internationale semnate. Bistroe, Giurgiulesti, Ungheni, Belene, Kozlodui devin sinonime cu adevarate bombe ecologice, amenintand fragilele ecosisteme ale Dunarii, Prutului si Deltei, aflate sub protectia speciala a UNESCO si a altor organisme mondiale. In ciuda apelurilor acestora cat si ale Romaniei, fostele republici de sub tutela URSS continua sa demonstreze ca interesele lor geostrategice si geoeconomice sunt mai presus decat respectarea legii internationale.

Autoritatile ucrainene au aniversat cu fast implinirea unui an de la inaugurarea oficiala a canalului Bistroe, ignorand demersurile repetate ale partii romane si ale oficialilor Uniunii Europene, relateaza mass-media de la Kiev. Guvernatorul regiunii Odessa, Nikolai Serdiuk, a reluat pentru publicatia "Biznes Novosti" declaratiile potrivit carora ruta de navigatie de mare adancime Dunare-Marea Neagra va fi construita si exploatata conform proiectului initial. Dupa cum dezvaluia intr-un recent material publicatia ucraineana online Eho, Serdiuk a afirmat ca "acest canal se construieste, va continua sa fie construit si va fi exploatat", specificand ca acest punct de vedere este impartasit de presedintele Viktor Iuscenko. "Noi vom avea o cale navigabila pe Dunare, indiferent de ce spun altii", a mai adaugat guvernatorul ucrainean.

WWF impotriva Canalului

World Wild Fund (WWF), organizatia de conservare globala, este profund ingrijorata in ceea ce priveste continuarea constructiei asa-numitului "Canal Bistroe", care ameninta sa aiba consecinte transfrontaliere semnificative asupra ecologiei Deltei Dunarii, extrem de importanta la nivel global, frontiera intre Ucraina si Romania, transmite panda.org. "Construirea Canalului Bistroe vine in contradictie cu legislatia nationala a Ucrainei precum si cu cea internationala. In plus, acesta ameninta sa aiba consecinte semnificative negative asupra proceselor ecologice din Delta Dunarii", afirma WWF. Aceasta pozitie va fi prezentata si la cea de-a patra Conferinta a Partilor a Conventiei ESPOO, care se va desfasura intre 19 si 21 mai la Bucuresti. La declansarea lucrarilor pentru canal, Asociatia Civic Media, sustinuta si de WWF, a reusit sa stranga 45.000 de semnaturi la www.petitiononline.com/RomDelta. WWF continua aceasta forma de protest si cheama europenii sa semneze o petitie catre Comisia Europeana, la www.danubecampaign.org/your_help/sign_petition, sub, deviza "Dorim un fluviu care sa fie viu, nu doar un canal!". Constructia canalului are puternice implicatii geostrategice anti-NATO si anti-UE, iar navele care vor folosi acest canal vor evita practic controlul european.

Citeste si:

100 de bombe nucleare langa Bucuresti

Dupa ce UE a obligat Sofia sa inchida hazardul nuclear de la Kozlodui, autoritatile bulgare se pregatesc sa deschida, la Belene, un nou capitol riscant al energiei atomice, situat la mai putin de 100 de kilometri de Bucuresti.

Departe de a fi o initiativa noua, de vreme ce dateaza inca de la inceputul anilor '80, proiectul centralei nucleare de la Belene a fost reactivat in decembrie 2002, la mai bine de 12 de ani de la abandonarea sa, din lipsa de fonduri, cu scopul de a mentine capacitatea Bulgariei de a exporta curent electric. Proiectul, ce urmeaza sa fie dezvoltat de trustul rusesc Atomstroyexport, incepand cu 1 august 2008, si inagurat cel mai probabil in 2014, presupune construirea a doua reactoare VVER de conceptie ruseasca de cate 1.000 megawati, identice cu unitatile sovietice 5 si 6 ale problematicei centrale nucleare de la Kozlodui, fiind intens criticat de organizatiile ecologiste pentru impactul sau negativ asupra mediului.

Mai mult, unul din argumentele care a pus la indoiala fezabilitatea proiectului s-a concentrat asupra faptului ca facilitatea a fost construita intr-o zona cu un potential seismic ridicat, constatat inca din 1984 in Bulgaria de catre insusi directorul Laboratorului Central de Geodezie din Sofia, N. Gheorghiev. Cu toate acestea, centrala nucleara de la Belene a primit avizul Comisiei Europene in decembrie 2007, Executivul comunitar apreciind ca "aspectele investitiei in chestiune sunt conforme cu obiectivele Euratom". Si, totusi, in caz de accident, centrala construita in exclusivitate cu piese de origine sovietica, ar putea elibera radioactivitatea a 100 de bombe de la Hiroshima.