Raportul a fost elaborat de europarlamentarul Marco Cappato.

Acordul bilateral de imunitate, semnat de Romania in 2002, cand inca nu era membra a UE, prevede ca orice cetatean american aflat pe teritoriul romanesc nu poate fi extradat Curtii Penale Internationale, indiferent de gravitatea faptei comise.

Cu toate acestea, Romania a fost printre primele state care au semnat o intelegere cu SUA privind protectia cetatenilor americani in fata Tribunalului Penal International.

Statele Unite au sustinut ca se poate recurge la aceasta instanta pentru a fi coordonate eventuale actiuni politice impotriva militarilor sai.

Uniunea Europeana a protestat la randu-i, inca din 2002, fata de incheierea acordului dintre SUA si Romania.

Autoritatile de la Bucuresti s-au angajat sa respecte punctul de vedere al UE si, desi au semnat tratatul cu SUA in 2002, nu au ratificat acordul in Parlament.

Citeste si:

Raluca Turcan, membru al comisiei pentru Politica Externa din Camera Deputatilor, explica la BBC pozitia pe care ar trebui sa o ia Romania in cazul in care ar fi pusa in situatia de a colabora cu Tribunalul Penal international.

“Cred ca ar fi o situatie destul de delicata, pentru ca exista acordul cu Statele Unite, dar acest acord nu este ratificat”.

“Calea care ar putea fi urmata ar fi, pe de-o parte, o discutie cu partenerii americani, tinand cont si de vocile exprimate in UE”.

“Din pacate nu poate sa fie un raspuns foarte exact, pentru ca situatia este ambigua”, spune la BBC Raluca Turcan.

Curtea Penala Internationala de la Haga este o curte de justitie internationala permanenta, a carei misiune este de a judeca persoanele care au comis acte de genocid, crime de razboi si crime impotriva umanitatii.

94 de tari recunosc in prezent acest Tribunal, printre care si Romania.