Actualitate • 6 Mai 2008 • 03:12
Senatul a adoptat luni un proiect legislativ prin care Rosia Montana devine rezervatie arheologica si naturala, infiintand Administratia rezervatiei, ca organism care evalueaza starea resurselor naturale ale zonei si emite acordurile de mediu, in scopul protectiei, conservarii si restaurarii zonei.

Senatul a adoptat, cu 44 de voturi "pentru", doua voturi "impotriva" si 11 abtineri, proiectul de lege privind constituirea Rezervatiei arheologice si naturale Rosia Montana, initiat de senatorii PRM Gheorghe Funar, Aurel Ardelean si Petru Stan, precum si de deputatii PRM Valeriu Buzea, Marin Diaconescu si Ioan Aurel Rus. Propunerea instituie infiintarea Rezervatiei arheologice si naturale Rosia Montana, ca zona de importanta nationala si internationala, "cu patrimoniul arheologic, naturalistic si etnografic". Proiectul prevede ca prin rezervatie se intelege zona geografica in care sunt incluse si vestigiile arheologice, Rezervatia Rosia Montana fiind supusa "unui regim de administrare special, in scopul protectiei, conservarii, restaurarii si punerii in valoare stiintifica si turistica", dupa cum informeaza Jurnalul National.

Pentru administrarea patrimoniului Rosia Montana se infiinteaza Administratia Rezervatiei, institutie publica cu personalitate juridica, avand sediul in comuna Rosia Montana, subordonata Ministerului Culturii, Ministerului Internelor si Ministerului Agriculturii.

Conducerea Administratiei este realizata de un Consiliu Stiintific, ai carui membri sunt numiti de Guvern. Actul normativ arata ca, la propunerea Administratiei Rezervatiei, Ministerul Culturii si Ministerul Agriculturii emit norme privind desfasurarea diferitelor activitati economico-financiare, de turism si agrement pe teritoriul rezervatiei, in vederea conservarii mediului si siturilor, a prevenirii poluarii mediului si perturbarii echilibrului ecologic.

Potrivit Ziua, zona a devenit celebra dupa ce o firma Canadiana, Gabriel Resources, a dorit sa extraga aur din mina folosind tehnica separarii aurului prin cianura, proces ce presupune distrugerea a unei suprafete totale de 16 km patrati ce include cinci munti, patru biserici si cimitire, ruinele cetatii romane Alburnus Maior, precum si poluarea zonei la un nivel ce ar dura sute de ani (in comparatie cu durata maxima de productie a minei ce se estimeaza la 15 ani). In total, compania va folosi o suprafata de of 42.82 km patrati si estimeaza ca va extrage 300 de tone de aur si 1600 de tone de argint. Compania nu a primit inca autorizatiile necesare inceperii proiectului.

Proiectul consta in construirea celei mai mari mine aurifere deschise din Europa iar pentru ca proiectul sa fie rentabil din punct de vedere economic, Valea Rosia va trebui impartita in patru mine deschise, in timp ce alta vale, Corna, va trebui sa fie transformata intr-un iaz de depozitare a cianurii cu o suprafata de 6 km2, cu un dig inalt de 180 m. In total, proiectul se estimeaza ca va genera 196 de milioane de tone de cianura.

Un raport lansat de Academia Romana declara ca metoda folosita pentru separarea aurului de cianura este impotriva reglementarilor de mediu ale UE deoarece orice folosire a cianurii la scara larga in minerit este interzisa.

Ruinele cetatii romane, Alburnus Maior, vor fi si ele distruse pentru completarea proiectului. Ruinele Alburnus Maior sunt ale unui oras roman minier si include de la galerii si unelte miniere la ruine ale unor locuinte, temple, morminte etc. fiind descris de UNESCO ca "un patrimoniu national unic in lume".

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.