Ultima amånare a dosarului fusese facuta pe motive procedurale, in urma deciziei Curtii Constitutionale privind imunitatea demnitarilor.

Anul trecut, Curtea Constitutionala a decis ca si in cazul fostilor ministri, pentru care se cere urmarirea penala, anchetatorii trebuie sa ceara avizul sefului statului sau Parlamentului (in cazul in care acuzatul este parlamentar) pentru a declansa cercetari in legatura cu fapte comise in timpul mandatului de membru al Executivului. Muresan a fost deferit justitiei de Parchetul National Anticoruptie (actualul DNA), in 18 decembrie 2003, in cazul acestuia procurorii obtinând avizul legal pentru declansarea urmaririi penale a fostului ministru. Doi ani mai tarziu, avizul de cercetare pentru fostii ministri a fost eliminat din lege, la initiativa fostului ministru al justitiei, Monica Macovei, insa judecatorii Curtii Constitutionale au decis ca este o discriminare in raport de cei care detin portofoliu de ministru.

Dosarul lui Muresan a ajuns pe rolul Tribunalului Bucuresti in 7 iulie 2005, dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) - instanta desemnata initial sa judece cazul - a pus din oficiu in discutie competenta sa de a-l judeca pe fostul ministru al agriculturii si alimentatiei, Ioan Avram Muresan, ca urmare a modificarilor Legii 115/1999 privind raspunderea ministeriala. In urma acestor modificari, procurorii anticoruptie nu mai aveau competenta sa cerceteze ministri si parlamentari, astfel ca instanta suprema era gresit sesizata cu dosarul lui Muresan.

Cu exact doi ani mai tarziu, Curtea a retinut ca exceptarea fostilor membri ai Guvernului de la procedura speciala, derogatorie, prevazuta pentru membrii Guvernului, potrivit unui criteriu aleatoriu, stabilit in functie de momentul declansarii procedurii in timpul mandatului sau dupa incetarea acestuia, constituie o incalcare a principiului egalitatii de tratament consacrat de Constitutie.