Constantiniu spune c scrierea notelor informative era sarcin de serviciu
16 aprilie 2008. Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ al Academiei. Aula arhiplin, în ateptarea lansrii crii „Securitatea în Institutul de Istorie «Nicolae Iorga»“. Autorul, cunoscutul istoric erban Rdulescu-Zoner, prezint documentele din arhiva CNSAS care au stat la baza lucrrii sale.

Cel mai important este un raport al unui ofier de Securitate în care este relatat cu lux de amnunte, pe baza informaiilor oferite de sursa „Chris“, o edin a oamenilor muncii din institut, ce a avut loc pe 20 iulie 1988, în exact aceeai sal.

Personajul principal al relatrii lui „Chris“ este istoricul Nicolae Stoicescu, care a luat poziie împotriva sistematizrii i a demolrilor dictate de Ceauescu, ce ajunseser la apogeu în acea perioad.

Stoicescu i-a informat în edin colegii c îi trimisese ultima sa carte chiar efului statului, cu o dedicaie în care ridica problema distrugerii monumentelor istorice prin planul de sistematizare a satelor i oraelor.

„Referindu-se la msurile de sistematizare a satelor, Nicolae Stoicescu, într-un acces de furie i iritare, l-a numit «plan nesbuit de distrugere a satelor, care sînt lcauri de veacuri ale ranilor». Dei luarea de cuvînt a lui Nicolae Stoicescu, care a încercat s-i prezinte fapta sa (trimiterea crii cu dedicaie) ca un «act de bravur», scontînd în obinerea de suporteri, acesta nu a fost susinut sau aplaudat de nimeni, dar lipsind conducerea profesional i de partid din cadrul adunrii, nu a putut fi stopat la timp, fiind lsat s-i expun punctul de vedere într-un mod cu totul necorespunztor“, a relatat „Chris“ ofierului de Securitate.

Un alt document prezentat de erban Rdulescu-Zoner la lansare i reprodus în cartea sa este o not olograf a lui „Chris“, datat cu o lun înaintea celebrei adunri a oamenilor muncii, care-l viza tot pe istoricul Nicolae Stoicescu, ce fusese deinut politic în cea mai represiv perioad a dictaturii comuniste, la începutul anilor ’50.

Dat afar de la Facultatea de Istorie, unde era preparator, acesta a fost angajat într-un final la institut. „Despre sine are o prere atît de extraordinar încît faptul c nu i se d «efie» (care nici nu exist în schema institutului) sau dreptul de a cltori în strintate (din cauza dosarului) declaneaz explozii de furie i ieiri necontrolate. Tip prin excelen umoral. Nicolae Stoicescu nu prezint - cred eu - nici o primejdie prin violenele sale verbale.

Dac vanitatea lui nemsurat ar fi satisfcut, omul (care este i arghirofil) ar deveni unul dintre cei mai devotai slujitori ai puterii“, scria „Chris“ despre colegul su.

Fiindc aceast not olograf a informatorului nu a fost gsit de erban Rdulescu-Zoner în dosarul su, ci într-un dosar-problem, de fond documentar, nu a putut cere CNSAS s-l deconspire. În schimb, recunoscînd scrisul fostului su coleg Florin Constantiniu, a pltit o expertiz grafologic extrajudiciar, realizat de conf. dr. Gheorghe Pescu, autorizat de Ministerul Justiiei, care i-a confirmat bnuiala.

Cu toate acestea, autorul crii nu i-a rostit numele lui Florin Constantiniu la lansare. „Trebuie s v spun c domnul Rdulescu-Zoner se refer la mine“, s-a ridicat în picioare din sal cel incriminat în carte, istoricul Florin Constantiniu. „Nu am semnat niciodat un angajament cu Securitatea i exist un dosar prin care se arat încercarea euat de racolare a mea.

Eram îns secretar de partid i în aceast calitate trebuia s vorbesc cu ofierul Florica Florea, care se ocupa de institut. În plus, cînd m întorceam din strintate, o ploaie de ofieri tbrau pe mine“, s-a scuzat în faa publicului Florin Constantiniu, promiînd c va explica toate acestea în numrul din mai al revistei „Historia“ i într-o viitoare carte.