Desi påna la summit, considerat cel mai mare din istoria NATO, mai sunt trei saptamåni, rezultatele acestor negocieri se manifesta in diferitele zone de tensiune intre Rusia si Alianta Nord-Atlantica.

Bucurestiul va fi luat cu asalt de peste 3.000 de delegati si 3.500 de jurnalisti straini in perioada summitului NATO de la Bucuresti, considerat cel mai mare din istoria Aliantei. Generalul SPP de brigada Cristian Cioc a declarat ca toti sefii de delegatii, presedinti sau prim-ministri care vor participa la summitul din 2 - 4 aprilie se vor deplasa cu limuzine blindate. Cioc a mentionat ca soferii care vor deservi coloanele oficiale sunt profesionisti, subofiteri de la institutii care tin de siguranta nationala, cum ar fi ministerele Apararii, Internelor, SRI si SPP.

Potrivit informatiilor furnizate pâna în prezent de MAE, Mercedes si Ford vor pune la dispozitie 70 de limuzine si respectiv 400 de masini pentru coloanele oficiale ale delegatiilor. Presedintele american George Bush va avea o delegatie impresionanta, formata din 1.500 de persoane. Presedintele rus Vladimir Putin, care este asteptat sa participe la Consiliul NATO-Rusia, este mai modest, fiind insotit de aproximativ 250 de persoane. În afara delegatiilor din cele 26 de tari membre NATO, la summit vor veni reprezentanti a 23 de parteneri ai NATO pentru pace, plus delegatii din Australia, Japonia, Noua Zeelanda, Iordania, Singapore, precum si oficiali ai Bancii Mondiale, Natiunilor Unite, Comisiei Europene.

Citeste si:

Putin da semne de schimbare

Presedintele rus Vladimir Putin nu a exclus varianta ca Rusia sa recunoasca independenta Kosovo. „Aceasta varianta exista, dar sta în cadrul legislatiei internationale“, a declarat Putin. El a precizat ca acest lucru s-ar putea întâmpla „cu consimtamântul tuturor partilor, în acest caz Serbia“. „Daca un astfel de compromis este încheiat, vom fi de acord cu el“, a adaugat presedintele rus. Acesta a avut sambata o intrevedere cu cancelarul german Angela Merkel, a carei tara a fost un sustinator puternic al independentei Kosovo. In acelasi timp, clasa politica din Belgrad a fost divizata de dilema intrarii Serbiei in UE cu sau fara Kosovo. Premierul sarb Voislav Kostunita si-a anuntat sambata demisia dupa ce membrii cabinetului sau i s-au opus, respingând o rezolutie ce prevedea suspendarea consolidarii relatiilor cu UE, din cauza independentei Kosovo. Presedintele Boris Tadici a fost de acord si a anuntat dizolvarea Parlamentului, la numai un an de la alegerea sa, si alegeri anticipate. Tadici s-a declarat „convins ca sansele de a se opune independentei Kosovo sunt mai mari în cazul aderarii la UE“.